Frica de amenințarea Rusiei crește în pragul ușii lor. Trei țări NATO se tem de invazia lui Putin

Războiul pe scară largă al Rusiei din Ucraina, început pe 24 februarie 2022, a exacerbat temerile cu privire la un potențial conflict deschis între Moscova și Alianța Nord-Atlantică. Astfel, trei țări NATO, Lituania, Letonia și Estonia, se tem de o invazie a lui Putin, iar frica de agresiunea Moscovei crește, chiar în pragul ușii lor.

Lituania a anunțat săptămâna aceasta că a blocat și fortificat un pod peste râul Nieman care îl leagă de enclava rusă Kaliningrad, ultima dintr-o serie de escaladări în regiunea Mării Baltice, potrivit Kiev Independent.

Lituania care se învecinează cu aliatul Rusiei, Belarus, și regiunea Kaliningrad, ce aparține de Moscova, este una dintre primele țări amenințate de o astfel de ciocnire, un posibil conflict între Putin și NATO.

O fotografie publicată de ministrul lituanian al apărării, Laurynas Kasciunas, pe 9 octombrie, arată că țara sa ia în serios amenințarea. Podul în cauză este acum acoperit de „dinți de dragon”. El a spus că alte poduri care duc la Kaliningrad vor fi, de asemenea, fortificate, iar unele pot fi chiar minate.

Anunțul a venit la câteva zile după un incident pe linia de cale ferată Kaliningrad-Moscova. Un vagon al unui tren a sosit la punctul de control Kena de la granițele lituano-belaruse afișând litera Z, un simbol folosit în mod obișnuit de forțele de invazie ruse din Ucraina.

Un altul fusese anunțat printr-o inscripție care descria Vilnius, capitala Lituaniei, un „oraș rusesc”. „Este de înțeles că guvernul lituanian este îngrijorat de acest lucru”, a declarat doctorul Stephen Hall, lector la Universitatea din Bath.

„Țările baltice au o istorie lungă de a fi ocupate de alte forțe străine, în special de Rusia, și o istorie relativ scurtă de a fi independente”. El adaugă că, deși „nu se așteaptă să vadă tancuri rusești în Riga sau Tallinn sau Vilnius în curând”, Lituania și celelalte state baltice au dreptate să fie preocupate de ceea ce face Rusia în enclavă, chiar în pragul ușii lor.

Regiunea Kaliningrad este o mică porțiune de pământ care măsoară 15.100 de kilometri pătrați – nu mult mai mare decât statul american Connecticut – cuprinsă între Polonia și Lituania. Are o coastă scurtă, vestică, pe Marea Baltică. Capitala sa se numește tot Kaliningrad.

Deși poate fi mic, strategic oferă Rusiei un al doilea punct de acces direct la Marea Baltică, celălalt fiind prin brațul său cel mai estic din Golful Finlandez. Flota Rusiei de la Marea Baltică are sediul și baza principală în regiunea Kaliningrad. Cartierul general al Amiralității Ruse are sediul la Sankt Petersburg, situat tot la Marea Baltică.

„Kaliningradul este în esență o bază militară cu un oraș în mijloc”, a spus dr. Hall, adăugând: „Aveți destul de multe nave acolo și ceea ce este necesar pentru a apăra acele nave”.

Dar blocarea podurilor de către Lituania sugerează că țara se teme nu numai de amenințarea reprezentată de rachete, ci și de o invazie reală a pământului în sine. Potrivit dr. Hall, temerile nu doar ale Lituaniei, ci și ale Letoniei și Estoniei, sunt din cauza unei porțiuni înguste de pământ numită Suwalki Gap.

Coridorul Suwalki este cel mai apropiat punct dintre regiunea Kaliningrad și unul dintre cei mai convinși aliați ai Rusiei, Belarus. Are o lățime de doar 40 de kilometri și urmărește îndeaproape granița dintre Polonia și Lituania pe partea poloneză. În cazul unui război între NATO și Rusia, forțele ruse și bieloruse care se leagă peste coridorul Suwalki ar întrerupe singura rută terestră către toate cele trei state baltice. „Și asta a fost ceva pentru care din anii 1990 s-a antrenat armata rusă”, a spus dr. Hall.

El adaugă că, deși recenta aderare la NATO a Finlandei și Suediei a schimbat planificarea NATO pentru un astfel de eveniment, pentru o lungă perioadă de timp „ideea dintre membrii NATO a fost că Lituania, Letonia și Estonia vor trebui să accepte ocupația rusă - sperăm doar pentru o perioadă scurtă de timp - în timp ce NATO și-a desenat drumul în susul peninsulei Baltice".

Și nu doar țările baltice trag alarma cu privire la intențiile Rusiei în regiune. În luna mai, cel mai nou membru al NATO, Suedia, a emis un avertisment de rău augur dat de Micael Byden, comandantul suprem al Forțelor Armate Suedeze, spunând că președintele rus Vladimir Putin ar putea căuta dominația asupra Mării Baltice și că a pus ochii pe insula suedeză Gotland.

Situată la aproximativ 330 de kilometri (aproximativ 200 de mile) nord de enclava rusă Kaliningrad, Gotland este cea mai mare insulă a Suediei. Locația sa centrală înseamnă că are o importanță strategică vitală în Marea Baltică. „Cine controlează Gotland controlează Marea Baltică”, a spus Byden.

„Lituanienii, estonienii, letonii și polonezii sunt supuși permanent intimidării din partea regimului rus, care încearcă să proiecteze că aceste țări, sau părți din țările lor, într-o mentalitate rusă, sunt provincii care s-au revoltat și trebuie forțate să revină în Rusia", a spus dr. Jan Kallberg, un expert de la Centrul pentru Analiza Politicii Europene, din Washington D.C.

Cu un război hibrid rusesc în desfășurare împotriva Occidentului și cu posibilitatea care se profilează a unei ciocniri directe cu NATO la orizont, situația cu privire la Kaliningrad și vecinii săi occidentali pare să se îndrepte doar într-o singură direcție.