Fondurile UE pentru 2021-2027 divizează Europa Centrală și de Est

sursa: google.ro

România este printre țările favorizate în alocarea bugetară a UE 2012-2027, în timp ce Polonia și Ungaria pierd cu până la un sfert din bani, comparativ cu vechea alocare.

Comisia Europeană a propus marţi majorarea fondurilor de coeziune pentru Italia şi alte state membre din sudul continentului afectate de criza economică şi valul de emigranţi, urmând ca în paralel să reducă finanţarea pentru regiunile mai sărace din statele estice ale blocului comunitar, transmite Reuters.

Aceste propuneri detaliază planurile anunţate în urmă cu o lună și vin într-un moment în care Italia se confruntă cu perspectiva unor alegeri anticipate la toamnă, iar sondajele arată că aceste alegeri ar putea consolida şi mai mult avansul partidelor eurosceptice.

România are alocate, în proiectul de buget european 2021-2027, fonduri în valoare de 27,203 miliarde euro de la politica de coeziune, conform propunerilor publicate marţi de Comisia Europeană.

Politica de Coeziune va avea pentru prima oară în istoria Uniunii Europene cea mai importantă alocare, de 374 de miliarde de euro, pentru perioada 2021-2027, iar România va primi cu 8% mai mult decât în perioada 2014-2020, a scris marţi, pe pagina sa de Facebook, comisarul pentru politica regională, Corina Creţu.

Însă, reducerea fondurilor pentru regiunile mai sărace în bugetul 2021-2027 ar urma să declanşeze noi critici din partea Poloniei, Ungariei şi altor state membre din Europa de Est care în ultimii ani s-au bazat pe fondurile de la UE pentru a-şi susţine creşterea economică.

Fondurile de coeziune sunt destinate reducerii dezechilibrelor dintre regiunile bogate şi cele sărace din UE, calculate pe baza Produsului Intern Brut per capita. De data aceasta, la alocarea fondurilor, Comisia vrea să ţină cont şi de o serie de noi criterii, precum performanţele înregistrate de regiuni cu primirea şi integrarea emigranţilor. Noile criterii vor genera controverse pentru că unele dintre statele din CEE care anterior s-au numărat printre cei mai mari beneficiari ai fondurilor de coeziune sunt şi statele care se opun cel mai mult primirii de emigranţi.

În următoarea perioadă de finanţare, ţări precum Polonia, Slovacia şi statele baltice se pot aştepta să primească mai puţini bani „pentru că situaţia lor economică s-a îmbunătăţit”, a declarat marţi comisarul european pentru Buget, Guenther Oettinger.

Potrivit unor surse comunitare, Polonia se poate aştepta la o reducere cu 23% a fondurilor de coeziune în timp ce o scădere de 24% este avută în vedere pentru Ungaria. În schimb, Italia se poate aştepta la o creştere de 6%. Economia italiană a stagnat în ultimii ani, a apreciat Oettinger.

Bugetul pentru perioada 2021-2027, primul după ce Marea Britanie va ieşi din UE, ar urma să crească până la 1.100 miliarde euro, de la 1.000 miliarde euro în actuala perioadă de şapte ani. Propunerile Comisiei vizează alocarea unor resurse mai mari pentru cercetare, securitate şi economie digitală precum şi limitarea fondurilor pentru regiunile mai sărace şi fermieri.

Tradițional, împărțirea fondurilor se făcea în proporție de 86% în funcție de indicatorul PIB pe locuitor. În noul exercițiu criteriul mai are o relevanță de doar 81% iar restul este împărțit în funcție de indicatori precum șomajul în rândul tinerilor, nivelul educațional, recepția și integrarea emigranților. „Noile principii vor reflecta mai bine realitatea din teren”, susține Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei Europene.

Sursa: agerpres.ro