Financial Times: Bruxelles-ul are un plan pentru a lovi Ungaria, dacă Viktor Orban continuă să se opună prin veto ajutorului pentru Ucraina. Ce spune Budapesta

UE va sabota economia Ungariei, dacă Budapesta va bloca un nou ajutor pentru Ucraina la summitul din această săptămână, potrivit unui plan confidenţial elaborat de Bruxelles, ceea ce marchează o escaladare semnificativă în lupta dintre UE şi cel mai pro-rus stat membru al său. Strategia UE urmăreşte să sperie investitorii prin întreruperea finanţării Budapestei, în contextul impasului privind pachetul de 50 de miliarde de euro destinat Ucrainei, scrie Financial Times (FT).

Într-un document redactat de oficiali UE şi consultat de Financial Times, Bruxelles-ul a schiţat o strategie pentru a viza în mod explicit slăbiciunile economice ale Ungariei, a-i pune în pericol moneda şi a determina o prăbuşire a încrederii investitorilor, în încercarea de a afecta „locurile de muncă şi creşterea economică", dacă Budapesta refuză să-şi ridice veto-ul pe care îl pune la ajutorul acordat Kievului.

După ce deja a făcut-o în decembrie, Viktor Orbán, premierul Ungariei, a spus că va bloca utilizarea bugetului UE pentru acordarea unui ajutor financiar de 50 de miliarde de euro Ucrainei şi în cadrul unui summit de urgenţă al UE convocat pentru joi. Dacă Orban nu-şi retrage veto-ul, ceilalţi lideri UE ar urma să promită public că vor opri definitiv toate finanţările UE către Budapesta, cu intenţia de a speria pieţele, ceea ce ar precipita devalorizarea forintului şi o creştere a costurilor de împrumut ale ţării, se arată în documentul Bruxelles-ului.

„Aceasta este Europa care îi spune lui Viktor Orban: Destul e destul, e timpul să intri în rând. Poate că tu ai un pistol, dar noi avem bazooka'", a comentat Mujtaba Rahman, director pentru Europa la firma de consultanţă Eurasia Group.

Documentul declară că „în cazul în care nu se va ajunge la un acord la (summitul) din 1 februarie, ceilalţi şefi de stat şi de guvern vor declara public că, ţinând cont de comportament neconstructiv al premierului ungar (...), ei nu pot concepe" ca fondurile UE să fie acordate Budapestei.

Fără această finanţare, „pieţele financiare şi companiile europene şi internaţionale ar putea fi mai puţin interesate să investească în Ungaria", se arată în document. O astfel de pedeapsă „ar putea declanşa rapid o nouă creştere a costului de finanţare a deficitului public şi o devalorizare a monedei".

Documentul văzut de FT, elaborat de un oficial din cadrul Consiliului UE, organismul de la Bruxelles care reprezintă statele membre, prezintă vulnerabilităţile economice ale Ungariei - inclusiv „deficitul public foarte ridicat", „inflaţia foarte ridicată", moneda slabă şi cel mai ridicat nivel din UE al plăţilor pentru serviciul datoriei ca proporţie din produsul intern brut. Acesta prezintă modul în care „locurile de muncă şi creşterea economică depind în mare măsură" de finanţarea externă, care se bazează pe niveluri ridicate de finanţare din partea UE.

Un purtător de cuvânt al Consiliului UE a declarat că nu comentează scurgerile de informaţii.

Bruxelles-ul şi-a mai exercitat pârghiile financiare împotriva statelor membre, cum ar fi în cazul Poloniei şi Ungariei din cauza problemelor legate de statul de drept şi al Greciei în timpul crizei din zona euro, însă o strategie care să urmărească în mod explicit subminarea economiei unui stat membru ar reprezenta un nou pas important pentru bloc, subliniază Financial Times.

Trei diplomaţi ai UE au declarat pentru FT că multe ţări au susţinut planul. „Starea de spirit a devenit mai dură", a spus unul dintre ei. „Ce fel de uniune avem dacă permitem acest tip de comportament?", a explicat sursa FT.

Un altul a comentat: „Miza este mare. Este un şantaj".

CE SPUNE UNGARIA

János Bóka, ministrul ungar pentru afaceri europene, a declarat pentru FT că Budapesta nu este la curent cu ameninţarea financiară, dar că ţara sa „nu cedează presiunilor".

„Ungaria nu stabileşte o legătură între susţinerea Ucrainei şi accesul la fondurile UE şi respinge ca alte părţi să facă acest lucru", a spus el. „Ungaria a participat şi va continua să participe în mod constructiv la negocieri", a adăugat însă oficialul maghiar. Şi, într-un semn al presiunii tot mai mari asupra Budapestei pentru a ajunge la un compromis, Bóka a recunoscut că Budapesta a trimis sâmbătă o nouă propunere la Bruxelles, specificând că este acum deschisă la utilizarea bugetului UE pentru pachetul de măsuri privind Ucraina şi chiar la emiterea de datorie comună pentru a-l finanţa, dacă se adaugă şi alte avertismente care să îi ofere Budapestei posibilitatea de a se răzgândi ulterior.

Bóka a mai declarat pentru FT că Budapesta doreşte „să exploreze posibilitatea unei soluţii mai constructive şi mai europene” şi propune să sprijine planul de 50 de miliarde de euro, dacă i se acordă un drept de veto anual asupra plăţilor. Alte ţări UE au refuzat deja această sugestie, deoarece se tem că Orbán ar încerca să blocheze planul în fiecare an şi să obţină noi concesii.

Unul dintre diplomaţii cu care a stat de vorbă FT a declarat că „în niciun caz” Orbán nu ar avea drept de veto asupra finanţării.

Ministrul Bóka a recunoscut că „presiunea politică asupra Ungariei este continuă şi puternică”, dar susţine că aceasta nu a influenţat negocierile guvernului său. „A trebuit să facem un pas şi avem încredere că cealaltă parte va fi la fel de flexibilă”, a menţionat el.

Deşi 26 de state membre au un plan B pentru a trimite bani Kievului în afara bugetului UE, acest lucru ar necesita ratificarea parlamentelor naţionale, ceea ce ar provoca întârzieri şi incertitudine, notează FT.

Citiți continuarea articolului pe news.ro