Femeile care s-au tratat de COVID-19 NU pot fi donatori de PLASMĂ pentru vindecarea altor bolnavi de coronavirus: Explicația directorului Centrului Național de Transfuzie a Sângelui

Primul donator de plasmă necesară pentru tratarea bolnavilor de COVID-19 aflați în stare gravă a fost șeful Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD) din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI, doctorul Dumitru Carasic.

Medicul a mers marți la Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, la 14 zile după ce a fost tratat de COVID-19, pentru a dona de 600 de mililitri de plasmă care vor ajuta la tratarea a cel puțin trei pacienți bolnavi de coronavirus.

Directorul Centrului Național de Transfuzie a Sângelui, Svetlana Cebotari, face apel la toți bărbații care s-au vindecat de COVID-19 în R. Moldova să urmeze exemplul lui Dumitru Carasic și să doneze plasmă care conține anticorpi împotriva noului coronavirus.

Pe lângă toate criteriile de eligibilitate pentru o donare obișnuită de sânge, plasmă sau celule sanguine, donatorii trebuie să fie neapărat persoane de gen masculin, să facă dovada că a suportat infecția COVID-19 și a fost testat pozitiv la debutul bolii, s-a însănătoșit complet și deține un test negativ la finele tratamentului, nu are boli cronice cum ar fi diabet zaharat, boli cardiovasculare și pulmonare, boli ale ficatului și rinichilor.

Întrebată în cadrul unui interviu, plasat pe pagina oficială a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, de ce femeile vindecate de COVID-19 nu pot fi donatori, Svetlana Cebotari a explicat că transfuzia de plasmă rareori poate dezvolta o reacție adversă posttransfuzională rară, dar gravă pentru pacienți, numită leziune pulmonară acută asociată cu transfuzia sau în mediul medical numit sindromul TRALI.

„Pentru a reduce la pacient acest risc, plasma pentru transfuzie este de obicei colectată de la o persoană care nu a avut niciodată sarcină. În acest sens, femeile fac parte din grupul de risc sporit, în sângele cărora se regăsesc anticorpi anti-HLA/HPA/HNA, ce produc sindromul TRALI, clinic manifestindu-se cu insuficiență respiratorie acută. Pornind de la faptul că infecția COVID-19 afectează plămânii și, deși este dovedit că sindromul TRALI se întâlnește foarte rar, trebuie să fim conștienți și să nu expunem pacientul unei eventuale reacții adverse, colectarea plasmei doar de la bărbați exclude totalmente acest risc”, a declarat Cebotari.

Menționăm că plasma persoanelor tratate de infecția COVID-19 poate fi un medicament eficient în tratamentul pacienților în stare gravă și extrem de gravă. Această terapie se practică deja experimental în SUA, China, Italia, Germania și alte țări afectate de pandemie. Metoda de tratament a fost reglementată în R. Moldova pe 13 aprilie curent, iar pacienții urmează să primească plasmă de la foștii bolnavi complet vindecați, pentru a dezvolta imunitatea.

Potrivit Svetlanei Ceborari, orice persoană care face boala, și nu numai COVID-19, dar orice altă maladie infecțioasă, produce anticorpi - niște substanțe speciale împotriva bacteriei sau virusului corespunzător. Plasma persoanelor vindecate, fiind bogată în astfel de anticorpi, vine ca un medicament pentru pacienții gravi și extremi de gravi. Tratamentele medicamentoase, plus plasma bogată în anticorpi, reușește să neutralizeze procesul de replicare a virusului în organism și să-l distrugă. Astfel, se stabilește o însănătoșire mai grabnică.

O singură donare de plasmă de la o persoană, în jur de 600 ml, se separă în trei doze a câte 200 ml și, respectiv, se oferă pentru trei pacienți. Tratamentul presupune administrarea unei doze pe zi. Pentru fiecare pacient se administrează până la cinci doze.