CURAJ // Femeia care a SALVAT peste 2.500 de copii

Irena Sendler (Irena Krzyżanowska) s-a născut în ziua de 15 februarie 1910, în familia doctorului Stanislaw Krzyzanowski, în Varşovia. După moartea doctorului, comunitatea evreiască din Varşovia s-a oferit să-i plătească tinerei Irena toate studiile, dar urmând principiile tatălui său, s-a opus sistematic tendinţelor sociale anti-evreieşti prezente încă dinainte de Război, motiv pentru care a şi fost suspendată din Universitatea din Varşovia timp de trei ani de zile.

În vremea ocupaţiei germane a Poloniei, Irena Sendler a trăit în Varşovia. Cu mult înainte de anul 1939, când germanii au invadat Polonia, ea începuse să ii ajute pe evrei.

Susţinută de alte câteva persoane de încredere, a creat mai bine de 3.000 de acte false pentru a salva de la holocaust mai multe familii. Ajutorarea evreilor era o faptă extrem de gravă și pedepsită cu moartea.

Ca angajată a Sectorului Naţional de Asistenţă Socială, Irena deţinea un permis special în baza căruia putea să intre legal în ghetoul din Varșovia (locul unde erau concentraţi toţi evreii), spre a depista eventualele cazuri de tifos şi fiind de etnie germană, ea a primit şi permisiunea să lucreze în lagărul de concentrare, ca și croitoreasă sau femeie de serviciu.

Sistematic si pe ascuns, a scos din ghetou între anii 1939 şi 1945 copii evrei, ascunzându-i în cutii, valize şi în geamantane. Ea a întocmit liste precise cu numele reale ale celor salvați, în paralel cu numele lor fictive, pe care le-a ascuns în borcane de sticlă, spre a nu li se pierde complet identitatea si originile. Odată scoşi din ghetou, copiilor li se întocmeau acte false şi erau plasați in diverse familii sau ascunși în mănăstiri și orfelinate.

Abia după terminarea Războiului, Irena Sendler a dezgropat borcanele cu numele reale ale copiilor salvați din ghearele naziștilor, când s-a și aflat numărul lor total, anume 2.500 de copii. Listele de nume au ajutat semnificativ la căutarea și aflarea copiilor evrei, aceștia putând fi înapoiați astfel părinților lor, rămași în viață.

Din păcate însă, prea puțini copii și-au mai regăsit părinții, cei mai mulți dintre aceștia fiind omorâți în lagărul de exterminare de la Treblinka ori în alte asemenea locații.

În anul 1943, Irena a fost prinsă de nazişti şi torturată vreme îndelungată pentru a spune locaţiile copiilor evrei. Refuzând orice modalitate de comunicare, Irena a fost condamnată la moarte. În drum spre locul de execuţie, câţiva aliaţi din mișcarea Zegota au reușit să îi mituiască pe militarii nazişti care o însoţeau pe Irena.

Cei ce urmau să o execute au lăsat-o într-o pădure, în stare de inconştienţă, având mâinile și picioarele rupte, cu convingerea că nu avea șanse prea mari să supravieţuiască. Buletinul oficial de știri anunţa moartea Irenei Sendler dar cei care au reușit să-i mituiască pe soldaţii naziști au luat-o pe Irena din pădure și au adăpostit-o până când și-a revenit de pe urma torturii.

În anul 2003, papa Ioan Paul al II-lea i-a trimis Irenei Sendler o scrisoare personală, apreciindu-i eforturile făcute în vremea celui de-al Doilea Război Mondial iar în data de 10 octombrie 2003, Sendler a fost onorată cu „Ordinul Vulturului Alb”, cea mai înaltă decoraţie civila poloneză şi cu Premiul Jan Karski, „Pentru Curaj şi Inima”, dăruit de Centrul Cultural Polonez din Washington.

În 2007, la vârsta de 97 de ani, a fost onorată de Senatul Poloniei şi a fost nominalizată la premiile Nobel pentru Pace.

Irena Sendler a murit în Varșovia, în ziua de 12 mai 2008, declarând lumii: „Fiecare copil salvat cu ajutorul meu este o împlinire a rostului meu pe Pământ, nu un titlu de glorie.”

Sursa: historia.ro