Federația Rusă, ATAC la România: Încearcă să rescrie istoria celui de-al Doilea Război Mondial. Reacţia Bucureştiului

Ministerul de Externe al Federației Ruse își exprimă îngrijorarea față de încercări din România de a retușa sau a rescrie istoria celui de-al Doilea Război Mondial, îndeosebi prin folosirea unei retorici cu pronunțat caracter antirusesc, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, potrivit paginii web a MAE rus.

Ministerul de Externe din România a replicat rapid, catalogând drept „regretabil şi straniu modul în care sunt amestecate, în confuzie, evenimente şi informaţii publice printr-un mesaj al cărui scop este dificil de înţeles”, scrie rtv.net.

Într-o conferință de presă care a avut loc joi, la Moscova, Maria Zaharova, purtător de cuvânt al Diplomaţiei ruse, a vorbit despre o expoziție organizată recent la București, având ca temă deportarea sașilor din Transilvania în URSS în 1945, în contextul în care pe plan internațional se comemora Ziua Holocaustului, marcată și la București „prin evenimente destul de modeste”, conform aprecierilor Mariei Zaharova.

În schimb, expoziția despre deportarea etnicilor germani în URSS a avut, în opinia ei, „tonuri fățiș antisovietice și antirusești”, punându-se accentul pe condamnarea acțiunilor „crude, inumane” ale „forțelor de ocupație sovietice” față de etnicii germani și lăsându-se în schimb deoparte „fapte pe larg cunoscute care dovedesc vina Berlinului și a Bucureștiului în genocidul evreilor și al țiganilor”. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a afirmat că „un rol activ în tot acest spectacol” l-a avut ambasadorul Germaniei în România, Werner Hans Lauk, potrivit paginii oficiale a MAE rus www.mid.ru.

„La ceremonia de deschidere a expoziției (despre deportarea sașilor) nu s-a auzit niciun fel de condamnare a Holocaustului, niciun cuvânt de compasiune pentru evreii români. A fost dat uitării adevărul istoric potrivit căruia listele cu germani care urmau să fie exilați din România postbelică au fost întocmite chiar de administrația românească”, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

În acest mod, a spus Zaharova, Bucureștiul și-a asigurat reducerea comunității de sași și totodată a comunității maghiare în Transilvania în favoarea populației românești.

„Cine, dacă nu în primul rând președintele României, etnicul german Klaus Iohannis, ar trebui să cunoască aceste pagini din istoria recentă a țării sale”, a întrebat retoric Maria Zaharova, potrivit paginii web a MAE rus.

În final, ea a adăugat că, în aceste zile când este marcată capitularea naziștilor la Stalingrad, Rusia nu a uitat de partea cui a luptat armata română în acele zile.

REACŢIA MAE ROMÂN

„Am luat notă cu surprindere de afirmaţiile purtătorului de cuvânt al MAE rus din data de 4 februarie 2016, cu privire la marcarea în România a Zilei Internaţionale pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului. Este regretabil şi straniu modul în care sunt amestecate, în confuzie, evenimente şi informaţii publice printr-un mesaj al cărui scop este dificil de înţeles. Suntem dezamăgiți de informarea deformată ce i-a fost oferită purtătorului de cuvânt menționat, înainte de emiterea reacției sale”, transmite MAE român prin intermediul unui comunicat.

Autoritățile din România, atât cele centrale, cât şi cele locale, organizează în fiecare an evenimente de comemorare a memoriei victimelor Holocaustului, cu ocazia zilelor de 9 octombrie (Ziua națională de comemorare a victimelor Holocaustului din România), 27 ianuarie (Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului) și 2 august (Ziua de comemorare a victimelor din comunitățile de romi în perioada Holocaustului), susţine MAE.

Potrivit ministerului român al Afacerilor Externe la evenimentul organizat pentru a marca Ziua Internaţională pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului din întreaga lume au luat cuvântul ministrul afacerilor externe şi o serie de invitaţi.

„În mod eronat și de neînțeles, reacția purtătorului de cuvânt al MAE rus face abstracție de aceste realități și, în schimb, se referă la o expoziție care nu are nicio legătură cu programul de evenimente oficiale pentru marcarea în România a Zilei Internaționale pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului.

La fel de eronate și surprinzătoare sunt și deducțiile purtătorului de cuvânt cu privire la o așa zisă neasumare de către România a trecutului său istoric. Ca urmare, reamintim finalizarea încă din 2004 a raportului Comisiei internaționale pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel" ca și eforturile în asumarea trecutului și cunoașterea largă a acestuia la nivelul societății românești. Sunt recunoscute și încurajate determinarea României de a contribui activ la eforturile internaționale pentru prevenirea unor asemenea tragedii istorice, progresele făcute în domeniul educației privind Holocaustul, angajamentele asumate pentru cooperarea cu societatea civilă pe tematici ce privesc comemorarea Holocaustului, combaterea antisemitismului, discriminării rasiale, xenofobiei și oricăror forme de intoleranță.

Ministerul român al Afacerilor Externe contribuie activ la întărirea instrumentelor legislative şi instituţionale potrivite, care să prevină şi să sancţioneze astfel de fenomene și poate oferi în mod transparent informații detaliate despre modul în care România respectă și își asumă responsabilităţile cu privire la comemorarea victimelor Holocaustului, promovarea educaţiei tinerelor generaţii în privinţa acelei perioade tulburi din istoria Europei și din istoria României. În același timp, invităm la o documentare actualizată cu privire la responsabilitățile de nivel internațional pe care România și le-a asumat pe linia organizației IHRA, precum și în cadrul altor organizații multilaterale", transmite MAE român.