EXPOZIȚIE de artă plastică: Zeci de lucrări din colecția Muzeului de Artă Brașov, expuse la Muzeul Național de Artă al Moldovei

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, în colaborare cu Muzeul de Artă Brașov, inaugurează vineri, 9 iulie, expoziția retrospectivă „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei”.

Expoziția „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei” reunește 34 de lucrări de artă plastică din colecția Muzeului de Artă Brașov semnate Hans Mattis-Teutsch, inclusiv 10 linogravuri, nouă acuarele, patru pasteluri, opt lucrări de statuarie mică și trei picturi de șevalet.

Menționăm că aceeași expoziție a mai fost itinerată la Muzeul Ferenczy Szentendre (2015), Muzeul de Artă Cluj-Napoca (2017), ICR Viena şi Muzeul Judeţean de Artă „Centrul artistic Baia Mare” (2018), Palatul Suțu, București (2020).

Inaugurarea expoziției va avea loc vineri, 9 iulie, începând cu la ora 16.00, iar organizatorii roagă vizitatorii să poarte mască de protecție.

Potrivit curatorului Radu Popica, istoric de artă, Hans Mattis-Teutsch este un artist complex, reprezentativ pentru avangarda artistică a Europei Centrale, personalitate polivalentă - pictor, grafician, sculptor, teoretician al artei și poet.

Hans Mattis-Teutsch începe studiile de artă la Braşov. Ulterior frecventează, timp de un an, cursurile Şcolii Naţionale Regale de Arte şi Meserii din Budapesta și studiază în cadrul secţiei de sculptură a Academiei Regale de Arte Frumoase din München (1902-1905). Între anii 1905- 1908 locuieşte la Paris. Urmează studii libere de artă.

Debutează în 1907 la Salonul Naţional de Toamnă de la Budapesta. Se stabileşte pentru scurt timp la Berlin. Studiază sculptura egipteană, antică şi neoclasică. În 1908 revine la Braşov. În următorii ani lucrează şi expune la Braşov. Călătoreşte frecvent la Viena şi Budapesta. Expune la saloanele naţionale de la Budapesta (1916-1918). Participă la expoziţiile organizate de grupul Ma. În anul 1917 deschide prima expoziţie personală la galeria Ma. După război colaborează cu Abstrakte Gruppe der Sturm (Berlin) şi A bis Z Gruppe (Köln). Expune la galeria Der Sturm (1921-1925).

În ţară a expus la Cluj şi Bucureşti, în anul 1924 participând la Expoziţia Internaţională de Artă a revistei Contimporanul. În 1928 a participat la Expoziţia Abstractă Internaţională de la Berlin. În 1931 a publicat Ideologia Artei, lucrare teoretică în care şi-a expus concepţia despre artă. Începând din 1933 până în 1944 s-a retras din viaţa publică pe fondul unor probleme familiale și a ascensiunii extremismului. După război a îndeplinit un rol important în relansarea vieții artistice a Brașovului prin înfiinţarea unui sindicat al artiştilor și a unei academii libere de pictură, participând la expoziţiile colective organizate la Braşov, Între anii 1950-1953 este exclus din viaţa expoziţională, datorită refuzului de a se conforma dogmelor realismului socialist. După 1955 revine în viaţa expoziţională. Ocupă funcţia de preşedinte al U.A.P. - filiala Braşov. Începând cu sfârşitul anilor `60 mai multe expoziţii retrospective şi monografii restabilesc locul cuvenit creaţiei sale în cadrul artei româneşti din secolul XX.