EXEMPLU // Prima instituție europeană creată la București, după inițierea negocierilor de aderare a României la UE, care a devenit „model de bune practici” în spațiul comunitar. Bogdan Dințoi: Chișinăul nu a solicitat expertiza DLAF

Prima instituție creată de autoritățile de la București, după lansarea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană (UE), era una menită să prevină fraudele cu fonduri europene, alocate, inițial, în cadrul procesului de preaderare.

Este vorba despre Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), instituția de contact a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) din cadrul Comisiei Europene și Serviciul de Coordonare Antifraudă (AFCOS) din România.

Structura, atribuțiile și rezultatele impresionante obținute de DLAF în cei 22 de ani de activitate au fost prezentate de către angajații instituției unui grup de jurnaliști și funcționari publici din R. Moldova, care a participat, pe parcursul săptămânii trecute, la Programul „Valori românești în domeniul afacerilor europene”, organizat la București de Institutul Diplomatic Român (IDR), în parteneriat cu Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) și Guvernul României.

Potrivit conducerii DLAF, instituția, care are astăzi aproape 100 de angajați, este o structură cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, are calitatea de organ de constatare în privința aspectelor de natură infracțională care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, iar rapoartele sale constituie probe în dosarele gestionate de procurorii de peste Prut.

Unul din exemplele care arată eficiența instituției vizează un dosar care a „salvat” un milion de euro, bani oferiți de Uniunea Europeană pentru doi italieni care urmau să deschidă un combinat de vinuri pe teritoriul României. Echipa DLAF a reușit să demonstreze inclusiv faptul că beneficiarii de fonduri europene au prezentat estimări financiare false, licitația pentru procurarea utilajelor a fost una aranjată, iar cheltuielile indicate erau umflate.

Potrivit lui Sebastian Grosu, consilier în Direcția control a DLAF, după un an și patru luni de la fixarea neregulilor, cei doi italieni au fost condamnați, în 2018, la câte cinci ani de pușcărie, iar milionul de euro a fost recuperat și întors Uniunii Europene.

Secretarul de stat Bogdan Dințoi, șeful DLAF, a punctat că instituția pe care o conduce a devenit „model de bune practici” în Uniunea Europeană, iar de experiența României în acest domeniu s-au interesat inclusiv statele din Balcanii de Vest, candidate la aderare.

Întrebat de Ziarul NAȚIONAL dacă autoritățile de la Chișinău au solicitat expertiza DLAF, Bogdan Dințoi a spus că nu, dar a adăugat că instituția pe care o reprezintă este deschisă să sprijine, prin mijloace de formare profesională și bune practici, parcursul european al Republicii Moldova.

Capitolul dedicat domeniului concurenței a fost ultimul închis de România în cadrul negocierilor de aderare la UE

O altă instituție din România care a înregistrat rezultate importante ca urmare a transformărilor datorate aderării la Uniunea Europeană este Consiliul Concurenței.

Economistul-șef al Consiliului Concurenței de la București, Oana Romano, le-a spus jurnaliștilor din R. Moldova că bugetul acestei instituții a constituit, în ultimii 20 de ani, 158,7 milioane de euro, în timp ce instituția a aplicat, în aceeași perioadă, amenzi de 574 de milioane de euro, dintre care 200 de milioane de euro a constituit amenda aplicată pentru șase companii petroliere, care s-au înțeles, la un moment dat, să elimine un produs petrolier de pe piață.

Acest caz, documentat temeinic de Consiliul Concurenței, a fost menținut integral de către instanța de judecată.

Grupul de jurnaliști și funcționari publici din R. Moldova au aflat, de asemenea din prima sursă, informații legate de activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), de la procurorul-șef adjunct al instituției, Paul Silviu Dumitriu, cel care a gestionat unele dintre cele mai de răsunet dosare din România, inclusiv pe ale fostului premier Adrian Năstase.

Menționăm că Paul Dumitriu a ținut să remarce o schimbare produsă în rândul procurorilor din R. Moldova în ultimii ani, indicând spre o colaborare eficientă cu colegii de peste Prut, inclusiv în cazuri ce vizează contrabanda de la frontiera moldo-română.