Ex-vicepremierul Popescu: „Într-un viitor previzibil, R. Moldova va fi la masa decidenților din UE, alături de România”. Ce ar trebui să facă Bruxelles-ul pentru ca cetățenii R. Moldova să resimtă mai repede BENEFICIILE apropierii de UE

Într-un „viitor previzibil”, R. Moldova va fi la masa decidenților din Uniunea Europeană, iar deschiderea pe 25 iunie curent a negocierilor de aderare reprezintă un pas foarte important în atingerea acestui obiectiv, consideră fostul vicepremier, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu. Chișinăul pornește la drum cu „câteva pietre” care îi atârnă de picior, inclusiv diferendul transnistrean, dar nu este singurul stat care va adera la UE cu niște probleme moștenite.

Potrivit lui Popescu, procesul de negocieri depinde de viteza de implementare a acquis-ului comunitar în R. Moldova, dar și de realitățile politice din UE, de gradul de sprijin pentru extindere.

„După cum știți, obiectivul autorităților din R. Moldova, obiectiv setat de doamna președintă Maia Sandu, este ca până în 2030 R. Moldova să fie gata. Dar următoarea etapă foarte importantă va fi și referendumul pentru aderarea la UE, care va avea loc în R. Moldova pe 20 octombrie. În cadrul acestui referendum este foarte important ca și populația să spună un da ferm acestor progrese pe care le face R. Moldova în direcția aderării la UE”, a declarat Popescu într-un interviu pentru RFI.ro.

CITIȚI și Premierul Dorin Recean, după deschiderea oficială a negocierilor de aderare la UE: „Am așteptat de mai bine de 30 de ani acest moment. Avem datoria, cu toții, să-l valorificăm și să lăsăm moștenire copiilor o Moldovă pașnică”

Totodată, fostul viceprim-ministru recunoaște că negocierile de aderare vor fi dificile, în contextul războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei, dar și al diferendului transnistrean.

„Nu cred că a fost vreo țară care a aderat ușor la UE. În acest sens, R. Moldova nu este prima țară care va adera la UE cu niște probleme moștenite din trecut, legate de dictatură, instabilitate, separatism. Avem și cazul Ciprului, care are un conflict nesoluționat. Acest bagaj pe care trebuie să îl ducă R. Moldova nu este unul unic. Acest tip de bagaj, în diferiți parametrii, a marcat și aderarea altor state la UE. În același timp, R. Moldova este ținta unui război hibrid inițiat și menținut de Rusia de peste 30 de ani, practic dinaintea independenței declarate a R. Moldova. R. Moldova este ținta dezinformării, a propagandei, cât și a sprijinului deschis față de separatismul din regiunea transnistreană, față de menținerea ilegală a trupelor ruse, dar și ținta șantajului energetic. Toate aceste presiuni impun anumite costuri, slăbesc economia R. Moldova, slăbesc sprijinul populației pentru anumite proiecte, pentru reforme. Acest război hibrid are efecte destul de nocive asupra unei părți substanțiale a populației, care este victimă a dezinformărilor despre UE, despre războiul din Ucraina”, a adăugat Popescu.

Citește și: „Etapă cardinală”, la Luxemburg: „Deschiderea negocierilor de aderare la numai doi ani de la acordarea statutului de țară candidată este o dovadă a hotărârii R. Moldova de a îndeplini agenda de reforme a UE”

În pofida tuturor piedicilor puse de Rusia, R. Moldova a făcut în ultimii doi ani „pași gigantici” în fortificarea independenței și securității sale energetice, eliminând practic utilizarea gazului rusesc din necesitățile de încălzire ale R. Moldova.

„În ultimii 15 ani, R. Moldova a reușit detașat să își reorienteze dependențele comerciale, comerțul extern, să își reducă dramatic dependența de piața rusească, de piața belarusă și să ajungă în situația în care România deține peste o treime din comerțul extern al R. Moldova și întreaga UE peste două treimi. R. Moldova deja a demonstrat în foarte multe domenii, cum ar fi comerț extern, securitate energetică, menținerea democrației și neadmiterea unor regimuri autoritare sau dictatoriale similare unor regimuri din alte foste state sovietice, că a știut să își mențină cursul spre valorile europene, spre UE. Desigur, cu toții ne-am fi dorit să o facă mai repede. Dar în continuare, eu sunt optimist că într-un viitor previzibil R. Moldova va fi un stat cu drepturi depline la masa decidenților din UE, alături de România, care joacă un rol crucial ajutând R. Moldova să accelereze acest parcurs”, a punctat sursa citată.

În opinia fostului șef al diplomației de la Chișinău, UE ar trebui să-și revadă anumite proceduri, astfel încât cetățenii să simtă mult mai repede beneficiile aderării.

„UE și statele membre ar trebui să treacă mult mai repede de la planuri, intenții, memorandumuri la fapte concrete. Avem sute de exemple în care pentru construcția unui pod, pentru renovarea unui drum, pentru renovarea unui tronson de cale ferată, lucrul fizic poate dura unul sau doi ani, iar partea administrativă, proceduri, aprobări, studii de fezabilitate, achiziții - poate dura ușor cinci, șase ani. Această viteză de acțiune sau de inacțiune este mult prea periculoasă pentru contextul european actual, context în care viteza de acțiune contează. Viteza de acțiune a instituțiilor europene și nu mă refer doar la UE, ci și la statele membre, este mult prea lentă. Și în cazul R. Moldova și în cazul României discutăm proiecte de infrastructură, interconectări de electricitate, reconstrucții de poduri, dar implementarea acestora este mult prea lentă.

Chiar și atunci când și România și R. Moldova își doresc să demareze lucrările foarte rapid, multe dintre acestea sunt serios frânate de niște procese administrative, care nu mai pot fi aplicate într-o situație în care pe continentul european are loc cel mai mare război de pe continentul european de la Al Doilea Război Mondial. Or, în condițiile în care pentru renovarea unor drumuri trebuie să petreci ani și ani în proceduri administrative, este evident că și populația acestor țări simte mult prea puțin sau mult prea târziu beneficiile integrării europene”, a conchis Nicu Popescu.