Europenii, în tabere opuse după criza migrației de la Ceuta: Spania acuză lipsa de solidaritate, statele cu linie dură cer măsuri mai aspre
5396
Europenii se reunesc marţi, după încheierea crizei, pentru a trage concluziile episodului migraţiei de la Ceuta şi a tensiunilor puternice pe care acesta le-a generat.
Sosirea bruscă a zeci de mii de persoane în această enclavă spaniolă din Africa de Nord a scos în evidenţă fragilitatea cooperării europene în chestiunile legate de migraţie şi a relansat dezbaterea privind solidaritatea între statele membre.
După difuzarea imaginilor cu migranţi care trec ilegal frontiera dintre Spania şi Maroc, pe jos sau înot, au apărut imediat două tabere clar conturate.
Pe de o parte se află Spania.
De cealaltă parte, unele state membre ale Uniunii Europene (UE) care susţin o linie foarte fermă împotriva migraţiei, precum Italia sau Danemarca, şi care cer măsuri mai dure.
Încă de la apariţia primelor fotografii şi înregistrări video cu migranţi intrând în Ceuta prin toate mijloacele - imagini care au făcut înconjurul lumii -, aceste ţări au reacţionat dur şi au deplâns faptul că o "imigraţie necontrolată" constituie "o ameninţare la adresa Europei".
Ulterior, ele au mers mai departe şi au cerut excluderea Spaniei din spaţiul Schengen, zona de liberă circulaţie în Europa.
Solicitarea este explozivă din punct de vedere politic şi imposibilă din perspectiva dreptului european. Aceasta a înfuriat Madridul, cu atât mai mult cu cât oraşul autonom Ceuta nu face parte, prin derogare, din acest spaţiu de liberă circulaţie.
SCRISORI DIN TOATE PĂRŢILE
Premierul spaniol Pedro Sanchez, al cărui Guvern apără o abordare mai deschisă în domeniul migraţiei, a reacţionat printr-o scrisoare adresată şefilor instituţiilor europene.
În această scrisoare, liderul spaniol critică direct atitudinea "egoistă" a acestor state membre UE şi solicită convocarea de urgenţă a unei reuniuni a Celor 27.
Câteva ore mai târziu, 22 de state membre ale UE, conduse de Italia, Danemarca, Germania sau Ungaria, au trimis o contra-scrisoare. Şi ele cereau o videoconferinţă de urgenţă, însă cu un obiectiv total diferit: să îşi apere şi mai ferm linia dură împotriva imigraţiei.
Franţa nu s-a asociat acestei iniţiative, considerând că ea reprezintă o instrumentalizare politică a situaţiei din enclava spaniolă. În acelaşi timp, Parisul a subliniat că marea majoritate a migranţilor care au trecut frontiera au fost deja expulzaţi în Maroc.
Potrivit unui delegat al Guvernului în Ceuta, aproximativ 2.500 de migranţi se mai aflau luni pe teritoriul acestei enclave spaniole.
"FRUSTRARE"
Un apel între miniştrii de Interne, început marţi, după ora 8.00 GMT (11.00, ora României), urmează să aducă o clarificare. Sau, dimpotrivă, ar putea accentua confruntarea, în funcţie de poziţiile exprimate.
În cadrul unei reuniuni a ambasadorilor, desfăşurată luni, Spania şi-a exprimat, potrivit unei surse diplomatice, "frustrarea faţă de lipsa de solidaritate" din partea anumitor state membre ale UE.
La rândul lor, mai multe state membre s-au întrebat asupra semnalului trimis de Madrid. Ele apreciază că unele decizii recente, în special vastul program de regularizare a migranţilor fără acte, au putut să creeze impresia că "uşile sunt deschise".
Preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, şi-a exprimat speranţa că marţi va avea loc o clarificare şi a pledat pentru un "răspuns european comun" în vederea unei "consolidări a frontierelor".
Între pistele aflate în discuţie se numără o "supraveghere sporită" a frontierelor externe şi o utilizare mai extinsă a "barierele fizice".
În ultimele luni, Bruxellesul a înăsprit semnificativ regulile în domeniul imigraţiei. Statele membre ale UE au fost autorizate să trimită solicitanţi de azil respinşi în centre situate în afara frontierelor Uniunii, aşa-numitele "huburi de expulzare".
Unele dintre state insistă puternic pentru aplicarea acestei idei şi au în vedere semnarea primelor acorduri până la sfârşitul anului.
Între ţările luate în calcul pentru găzduirea acestor centre se află Rwanda, Uganda, Ghana sau Uzbekistan.
16.08.2026
22:04
16.08.2026
19:49
16.08.2026
19:32
16.08.2026
19:05
16.08.2026
18:26
16.08.2026
16:54
16.08.2026
16:53
16.08.2026
16:37
16.08.2026
16:12
16.08.2026
14:34
16.08.2026
22:04
16.08.2026
19:49
16.08.2026
19:32
16.08.2026
19:05
16.08.2026
18:26
16.08.2026
16:54
16.08.2026
16:53
16.08.2026
16:37
16.08.2026
16:12
16.08.2026
14:34
16.08.2026
14:20
16.08.2026
14:11
16.08.2026
13:33
16.08.2026
12:54
16.08.2026
12:49
16.08.2026
12:27
16.08.2026
11:27
16.08.2026
11:04
16.08.2026
10:30
16.08.2026
10:07
16.08.2026
09:44
16.08.2026
08:41
16.08.2026
08:27
16.08.2026
08:04
16.08.2026
07:36
ULTIMA ORĂ // Moscova își pregătește terenul pentru PROVOCĂRI în Transnistria? Kremlinul folosește din nou scenariul aplicat în Ucraina și amenință cu RĂZBOIUL Chișinăul și Kievul
Războiul cu Iranul goleşte depozitele SUA: Pentagonul presează industria de apărare să turbo‑accelereze producția de rachete și muniții
Trump întoarce masa negocierilor: cere Iranului despăgubiri pentru victimele americane și blocarea Strâmtorii Ormuz
SUA deschid focul asupra unei nave în largul Iranului, în timp ce Trump revendică „controlul total” al strâmtorii Ormuz și anunță o flotă navală uriașă care să-i poarte numele
Manevra secretă a avionului prezidențial al lui Trump după summitul NATO de la Ankara declanșează scandal la Washington
















