Europa își taie dependența de giganții tech americani și mizează pe „tehnologie suverană” și soluții open source

Directorul executiv al Microsoft, Satya Nadella, își exprimă mult mai rar public viziunea despre lume decât Alex Karp de la Palantir. Cu toate acestea, Franța face pași concreți pentru a-și reduce dependența de Windows, în timp ce agenția sa internă de informații și-a reînnoit recent contractul cu această companie de analiză de date, tot mai controversată.

Acest paradox ilustrează despărțirea complicată a Europei de tehnologia americană. După constatări dureroase că dependența de furnizorii din SUA vine cu condiții și riscuri, guvernele din regiune caută să se bazeze mai puțin pe acești actori. Totuși, măsurile luate până acum au fost inegale, fragmentate și adesea reactive.

Una dintre schimbările la care Europa reacționează își are originea în timpul primului mandat al lui Donald Trump. Adoptată în 2018, legea CLOUD Act obligă companiile tehnologice cu sediul în SUA să răspundă solicitărilor autorităților americane privind accesul la date, chiar dacă acestea sunt stocate peste hotare. Cu alte cuvinte, nici măcar serverele amplasate pe teritoriul european nu mai oferă suficientă garanție atunci când este vorba de date critice.

Dintre toate informațiile deținute de guverne, datele medicale sunt, probabil, printre cele mai sensibile. Totuși, raza extraterritorială a CLOUD Act nu a împiedicat Regatul Unit să încheie, în timpul pandemiei, acorduri cu companii precum Google, Microsoft și Palantir pentru utilizarea datelor din sistemul său național de sănătate (NHS). Dacă însă criticii își vor impune punctul de vedere, și Regatul Unit ar putea sfârși prin a urma exemplul Franței.

În urmă cu un an, guvernul francez a anunțat că Health Data Hub va renunța la Microsoft Azure în favoarea unui „cloud suveran”. Acest contract a fost atribuit acum companiei Scaleway, un furnizor francez de servicii cloud cu o rețea de centre de date în rapidă expansiune în întreaga Europă.

Filială a grupului francez iliad, Scaleway a fost și unul dintre cei patru furnizori care au câștigat o licitație de 180 milioane de euro pentru cloud suveran lansată de Comisia Europeană (aproximativ 211 milioane de dolari). AWS European Sovereign Cloud, propunerea Amazon menită să răspundă îngrijorărilor europene, nu se regăsește pe listă. Există însă temeri că SUA ar putea păstra, indirect, o „ușă din spate”, deoarece unul dintre câștigători utilizează S3NS, un „cloud de încredere” rezultat dintr-un joint-venture între Thales și Google Cloud.

N-ar fi pentru prima dată când soluții prezentate ca alternative la Big Tech se lovesc de probleme din cauza dependențelor lor ascunse. Qwant, de exemplu, a fost recomandat o perioadă ca motor de căutare implicit pentru funcționarii publici din Franța, deși se baza, în culise, pe motorul Bing al Microsoft – un parteneriat care a degenerat atunci când compania franceză a acuzat gigantul american de abuz de poziție dominantă. Autoritatea de reglementare nu a dat curs plângerilor, însă Qwant apucase deja pe un alt drum.

Împreună cu organizația nonprofit germană Ecosia, Qwant a lansat Staan, un index de căutare european, axat pe confidențialitate, menit să ajute astfel de motoare să-și reducă dependența de Google și Bing. Cu toate acestea, ambele proiecte rămân cu mult în urma rivalilor americani în ceea ce privește vizibilitatea și acoperirea; chiar și Ecosia, ceva mai cunoscut, are doar aproximativ 20 de milioane de utilizatori, nu miliarde.

Capturarea unei cote de piață semnificative este, probabil, cea mai mare provocare pentru companiile care vor să concureze giganții americani. În acest context, contractele publice le-ar putea oferi un avantaj decisiv. Licitația Comisiei Europene, de exemplu, va sprijini și alți furnizori francezi de cloud, precum Clever Cloud și OVHCloud, dar și STACKIT, creat inițial de grupul Schwarz, compania-mamă a retailerului Lidl, pentru propriile nevoi interne, iar apoi transformat într-un serviciu comercial.

Perspectiva de a câștiga contracte mari cu instituțiile europene poate încuraja și alți actori să urmeze exemplul gigantului german din retail sau cel puțin aceasta este speranța. Potrivit promotorilor inițiativei, „un obiectiv suplimentar al licitației a fost să încurajeze piața să ofere soluții digitale suverane care respectă legislația și valorile UE”.

Totuși, decizia Comisiei de a evita o dependență excesivă de un singur furnizor poate avea efecte ambivalente. Pe de o parte, diversificarea crește reziliența și diminuează îngrijorările legate de dependență. Pe de altă parte, nu reprezintă calea cea mai scurtă spre formarea următoarei companii europene evaluate la un trilion de dolari.

Pentru cinicii și pragmaticii din industrie, tehnologia „suverană” poate părea motivată mai ales de considerente de afaceri – un mod de a menține fluxurile de bani în interiorul Europei. Dar această detașare conștientă de tehnologia americană nu s-a tradus întotdeauna în contracte pentru startup-urile europene. Franța, de pildă, renunță la Windows în favoarea sistemului de operare open source Linux. Instituții din Austria, Danemarca, Italia și Germania iau în considerare mișcări similare și caută să înlocuiască suita Microsoft cu alternative open source, precum LibreOffice.

Această tranziție este uneori însoțită de o filosofie de tip „construiește, nu cumpăra”, care a atras critici. Curtea de Conturi a Franței a pus sub semnul întrebării cheltuielile pentru instrumente dezvoltate intern, cum este Visio, un presupus înlocuitor pentru Zoom și Microsoft Teams. Un cotidian economic francez a relatat, de asemenea, despre reacții negative în ecosistemul tech, inclusiv despre această întrebare retorică: „If the government doesn’t lead by example, how can you expect large private companies to follow?”

În practică, marile companii private au urmat destul de puțin exemplul statelor. Compania aeriană germană Lufthansa a ales serviciul Starlink, susținut de Elon Musk, pentru conexiunea Wi-Fi de la bord. La fel a procedat și Air France, devenită companie privată dar rămasă parțial controlată de statele francez și olandez – și există șanse ca operatorul feroviar național francez SNCF să ia o decizie similară.

Alegerea unor alternative europene în locul furnizorilor americani depinde, în mare măsură, de existența unor opțiuni locale care să fie cu adevărat competitive tehnologic. Într-un conflict verbal cu Polonia, Musk a afirmat că „nu există niciun substitut pentru Starlink”, însă guvernele europene sunt decise să demonstreze contrariul. Presiunea opiniei publice ar putea conta și ea, iar impactul nu se limitează la faptul că numeroși europeni – inclusiv oficiali – renunță la platforma X.

După ce președintele Trump a amenințat că va prelua controlul asupra Groenlandei, aplicațiile care promovau boicotul produselor americane au ajuns în topul magazinului de aplicații din Danemarca, semn că dorința de a reduce dependența de tehnologia americană devine din ce în ce mai răspândită. Presiunea asupra guvernelor europene de a-și reevalua contractele crește, iar cel mai recent „mini-manifest” al Palantir probabil că nu va ajuta compania în relația cu UE și Regatul Unit.

Faptul că unii miliardari din tehnologie își susțin public convingeri cu care mulți europeni nu se identifică arată și că acest „divorț” este de ambele părți. Atunci când Meta a decis să amâne lansarea Threads în UE din cauza îngrijorărilor legate de legislația europeană, a devenit clar încă o dată că regiunea rămâne, pentru giganții tech, o piață secundară, una pe care își permit, la nevoie, să o ignore.

Pe de altă parte, toate acestea creează o oportunitate pentru soluții construite special pentru Europa, pentru multele ei limbi și nuanțe culturale. Această specializare ar trebui, în mod natural, să stimuleze cererea pe piețele locale, cu un impuls suplimentar dacă susținătorii inițiativei EuroStack vor reuși să impună obligativitatea ca sectorul public european să achiziționeze în primul rând produse locale. Europa vrea să cumpere european, dar există și ambiția ca „tehnologia suverană” să se vândă la nivel global. Se spune că Mistral AI și-a văzut veniturile crescând tocmai pentru că este percepută ca alternativă la OpenAI. În același timp, guvernele Canadei și Germaniei sprijină fuziunea dintre Cohere și Aleph Alpha, cu scopul de a crea o „putere transatlantică în domeniul inteligenței artificiale” care să deservească afaceri și instituții publice din întreaga lume. În 2026, faptul că o companie nu este americană – și nici chineză sau rusă – devine tot mai mult un argument de vânzare.