Europa își crește bugetele militare: România peste media NATO, Ucraina transformă continentul în economie de război

Ucraina a cheltuit în 2025 aproape 40% din PIB pentru apărare, cea mai mare pondere din Europa la mare distanță de orice alt stat.

Dacă excludem Ucraina, țările europene au alocat în medie aproximativ 2% din PIB pentru apărare, cu statele membre NATO din est în fruntea clasamentului, acestea investind în general cel mai mult.

Țările membre NATO și-au asumat angajamentul de a majora treptat cheltuielile militare până spre 5% din PIB până în 2035, ceea ce reflectă ritmul accelerat al reînarmării în Europa.

După decenii de pace relativă, continentul european se confruntă acum cu tensiuni militare sporite, pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. Totuși, o mare parte a Europei de Vest continuă să cheltuiască, raportat la dimensiunea economiei, relativ puțin pentru apărare.

Harta analizată evidențiază cheltuielile militare ale fiecărei țări ca procent din produsul intern brut (PIB) în 2025, folosind cele mai recente date disponibile din baza de date privind cheltuielile militare a SIPRI.

Media continentală este de 2,94% din PIB, însă acest nivel este împins semnificativ în sus de ponderea excepțional de mare a cheltuielilor militare ale Ucrainei.

Economiile de război

Ucraina este, de departe, cel mai mare cheltuitor militar relativ de pe continent. În 2025, această țară est‑europeană aflată în război a alocat apărării echivalentul a 39,56% din PIB, o pondere procentuală mai ridicată decât următoarele 11 state la un loc.

Vecina sa, Rusia, cu o economie mult mai mare, cheltuiește pentru armată echivalentul a 7,50% din PIB, situându-se cu mult înaintea restului Europei. Rusia reușește să finanțeze aproximativ dublul cheltuielilor militare totale ale Ucrainei, chiar dacă sancțiunile internaționale i-au afectat creșterea economică.

Tabelul de date plasează statele europene în ordine, alături de cheltuielile lor militare în 2025 ca pondere din PIB:

1 | Ucraina | 39,56%
2 | Rusia | 7,50%
3 | Polonia | 4,50%
4 | Letonia | 3,61%
5 | Estonia | 3,37%
6 | Norvegia | 3,28%
7 | Danemarca | 3,25%
8 | Serbia | 2,76%
9 | Finlanda | 2,57%
10 | Suedia | 2,47%
11 | Belarus | 2,40%
12 | Regatul Unit | 2,35%
13 | Romania | 2,28%
14 | Germania | 2,27%
15 | Țările de Jos | 2,19%
16 | Spania | 2,13%
17 | Ungaria | 2,04%
18 | Albania | 2,03%
19 | Franța | 2,03%
20 | Slovacia | 2,03%

Rusia a invadat Ucraina la sfârșitul lunii februarie 2022. La mai bine de patru ani distanță, ambele state au ajuns să funcționeze ca economii de război, în care o parte tot mai mare a producției industriale și manufacturiere este orientată către sectorul de apărare.

În Ucraina, acest model se vede prin dezvoltarea unei flote de drone de nivel mondial, pe care Kievul o folosește pentru a compensa avantajele numerice și logistice semnificative ale Moscovei pe câmpul de luptă. Totodată, Ucraina s-a bazat în mare măsură pe pachete de asistență și împrumuturi din partea aliaților occidentali, în special din Uniunea Europeană.

Cheltuielile de apărare: Est vs. Vest

Celelalte state europene vecine cu Rusia au reacționat, majorându-și cheltuielile militare pentru a descuraja o eventuală agresiune suplimentară.

Polonia se află în frunte, cu un nivel al cheltuielilor de apărare egal cu 4,50% din PIB. Letonia și Estonia se numără, de asemenea, printre cei mai mari cheltuitori militari relativi din Europa, cu 3,61% și, respectiv, 3,37%, în timp ce Lituania alocă 1,83%. Mai la nord, Finlanda cheltuiește 2,57% din PIB pentru apărare, iar vecina sa Norvegia ajunge la 3,28%.

În contrast, marile puteri din Europa Occidentală cheltuiesc relativ mai puțin în raport cu dimensiunea economiilor lor. Regatul Unit atinge 2,35% din PIB, urmat de Germania cu 2,27%, Spania cu 2,13% și Franța cu 2,03%. Italia rămâne în urmă, cu un nivel de 1,89% din PIB.

Chiar dacă și alți factori contează – cum ar fi deținerea armelor nucleare sau mărimea economiei –, diferența de ritm în cheltuielile pentru apărare dintre statele care se învecinează direct cu Rusia și restul Europei a devenit tot mai evidentă în ultimii ani.

NATO și regula de 5%

În 2026, un total de 30 de țări europene fac parte din Alianța Nord-Atlantică (NATO), printre ele numărându-se noii membri Finlanda (2,57%) și Suedia (2,47%), dar și puterea regională de la Marea Neagră, Turcia (1,91%). Alianța și-a propus o creștere a cheltuielilor de apărare până la 5% din PIB până în 2035, cu excepția Spaniei, care este scutită de acest obiectiv.

Această orientare spre reînarmare are la bază, în principal, agresiunea Rusiei și războiul din Ucraina. A contat însă și presiunea sporită venită din partea Statelor Unite, cea mai mare putere militară din NATO, mai ales în timpul celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Donald Trump.

Nemulțumirea de lungă durată a Statelor Unite față de cheltuielile insuficiente pentru apărare în Europa a determinat Casa Albă să ia în calcul scenarii precum retragerea din NATO sau refuzul de a ajuta orice țară europeană atacată de Rusia. Aceste îngrijorări au stimulat creșterea bugetelor de apărare mai ales în statele nenucleare, cum ar fi Germania, Norvegia și țările baltice.