Inițiativa lui Giorgia Meloni privind limitarea numărului elevilor străini în clase, criticată în Italia

Premierul italian Giorgia Meloni propune limitarea numărului de elevi străini dintr-o clasă, precum și introducerea unor obligații suplimentare pentru copiii care nu cunosc suficient limba italiană. Inițiativa a generat critici puternice în Italia, unde politicienii din opoziție o consideră o măsură de imagine, iar directorii de școli se îndoiesc că limita ar putea fi aplicată în practică.

Planul a fost prezentat de Giorgia Meloni în cadrul unui discurs susținut la un festival organizat de Gioventu Nazionale, aripa de tineret a partidului său, Frații Italiei. Cu această ocazie, premierul a anunțat și intenția de a interzice purtarea vălurilor musulmane burqa și niqab în școlile italiene.

Executivul de la Roma intenționează să stabilească prin lege un număr maxim de elevi străini care pot fi înscriși într-o singură clasă. În același timp, autoritățile vor să impună părinților copiilor străini care întâmpină dificultăți majore de integrare obligația de a învăța limba italiană.

Premierul italian nu a precizat deocamdată care va fi limita exactă. În cadrul discuțiilor publice a fost menționat însă un plafon de 30%, considerat dificil de aplicat de reprezentanții sistemului de învățământ.

„Din punct de vedere educațional, problema este legitimă și de înțeles, însă este dificil de găsit o soluție practică”, a declarat Antonello Giannelli, președintele Asociației Naționale a Directorilor de Școli.

El a explicat că școlile sunt obligate să accepte înscrierile copiilor care locuiesc în zona respectivă, mai ales la grădiniță și la școala primară. În consecință, dacă într-un anumit cartier familiile străine reprezintă majoritatea, instituțiile de învățământ nu ar avea cum să refuze înscrierea copiilor doar pentru a respecta o limită stabilită la nivel național.

„Școlile sunt obligate să accepte înscrierile copiilor din cartier, în special la grădiniță și școala primară; așadar, dacă străinii reprezintă majoritatea în acea zonă, ce putem face? Să-i refuzăm? Din acest motiv, un plafon de 30% nu ar putea fi aplicat”, a explicat acesta.

Critici au venit și din partea opoziției. Vittoria Baldino, vicepreședintele Mișcării Cinci Stele, a apreciat că propunerea premierului reprezintă o manevră de imagine, în contextul alegerilor generale programate pentru anul viitor.

„Ne putem aștepta la propagandă din partea acestui guvern în chestiuni precum taxele, subiectele Ťwokeť și practic orice altceva, dar este oare acceptabil să se facă propagandă cu privire la școli pe spatele copiilor noștri?”, a denunțat Baldino.

Reprezentanta formațiunii de opoziție a susținut că premierul încearcă să impună propriile teme în dezbaterea publică, în timp ce problemele reale ale învățământului ar rămâne nerezolvate.

„Giorgia Meloni încearcă să ne atragă în arena sa, în timp ce problemele reale ale învățământului public sunt cu totul altele. Și eu am copii în sistemul public de învățământ. Există școli unde lipsește chiar și hârtia igienică, iar părinții sunt nevoiți să o aducă ei înșiși. Anul școlar a început pe o căldură sufocantă, lăsându-ne copiii în săli de clasă toride, fără aer condiționat, în timp ce iarna, în multe clădiri, sistemul de încălzire nu funcționează corespunzător”, a subliniat ea.

Baldino a mai afirmat că Italia alocă educației fonduri sub media europeană. Potrivit acesteia, cheltuielile pentru educație reprezintă aproximativ 4% din produsul intern brut și 8% din totalul cheltuielilor publice. Ea a cerut guvernului să se concentreze asupra problemelor grave care afectează școlile, în loc să promoveze măsuri cu un puternic impact politic.

Premierul Giorgia Meloni a declarat că noile prevederi ar urma să fie discutate în curând de guvern. Proiectul ar trebui să stabilească atât numărul maxim de elevi străini per clasă, cât și obligațiile care le revin părinților copiilor ce nu reușesc să se integreze în sistemul educational.

„În curând va fi prezentată în ședința de guvern o măsură menită să stabilească prin lege un număr maxim de elevi străini per clasă. De asemenea, aceasta impune părinților elevilor străini care întâmpină dificultăți majore de integrare în sistemul școlar obligația de a învăța limba italiană și interzice purtarea burka și niqab în școli”, a declarat Meloni.

Potrivit datelor Fondazione ISMU, elevii care nu au cetățenie italiană reprezintă 11,6% din totalul copiilor înscriși în școlile din Italia. Acest procent include copii proveniți din numeroase comunități și nu se referă exclusiv la elevi nou-veniți sau la cei care nu vorbesc limba italiană.

Giorgia Meloni susține însă că prezența elevilor care nu cunosc limba italiană poate afecta procesul de integrare atunci când numărul acestora devine prea mare într-o singură clasă. În opinia sa, integrarea poate avea loc mai ușor atunci când elevii care au nevoie de sprijin lingvistic sunt distribuiți în mai multe colective.

„Dacă într-o clasă există un singur copil care nu înțelege limba italiană, acesta va reuși, probabil, să învețe limba și să se integreze rapid cu ajutorul colegilor și al profesorilor. Totuși, dacă numărul copiilor care nu înțeleg limba devine mare - sau chiar majoritar -, nu mai putem vorbi despre integrare, ci despre neglijență”, a spus premierul italian.

Planul guvernului prevede și măsuri adresate părinților copiilor străini care se confruntă cu probleme majore de integrare în sistemul educațional. Aceștia ar putea fi obligați să urmeze cursuri de limba italiană, astfel încât să poată comunica mai ușor cu profesorii și să își sprijine copiii în procesul de adaptare la școală.

Inițiativa face parte dintr-o dezbatere mai amplă din Italia despre imigrație, integrare și rolul instituțiilor de învățământ. Italia se numără printre principalele state europene care primesc migranți ajunși pe ruta Mediteranei, iar problema imigrației ocupă un loc important în politica internă a țării.

Deși discursul guvernului italian se referă la elevii străini în general și nu îi vizează în mod special pe români, comunitatea românească este una dintre cele mai numeroase comunități de cetățeni străini din Italia.

Datele statistice arată că în Italia trăiesc peste un milion de cetățeni români. La începutul anului 2025, peste 1,05 milioane de români aveau reședința în această țară, ceea ce plasează comunitatea românească pe primul loc între comunitățile de cetățeni străini.

Cei mai mulți români din Italia sunt integrați în societatea locală de mai mulți ani. O parte importantă a comunității este formată din familii stabilite în țară și din copii născuți sau crescuți în Italia, care urmează școlile locale și vorbesc limba italiană.

Din acest motiv, categoria „elevilor străini” folosită în dezbaterea politică italiană nu trebuie confundată cu o categorie alcătuită exclusiv din români sau din cetățeni ai altor state europene. Statutul de cetățean străin nu indică automat lipsa cunoașterii limbii italiene sau dificultăți de integrare.

O altă prevedere anunțată de Giorgia Meloni se referă la acoperirea feței în școli. Premierul susține că elevii trebuie să participe la cursuri cu fața descoperită, pentru a putea fi identificați și pentru a facilita comunicarea dintre aceștia, profesori și colegi.

„Trebuie să mergi la școală cu fața descoperită, iar în Italia nimeni nu poate decide, în numele unei tradiții reale sau presupuse, că o tânără trebuie să se ascundă”, a declarat Giorgia Meloni.

Burka acoperă întregul corp și lasă, în mod obișnuit, doar o zonă foarte mică pentru vedere. Niqabul acoperă fața, lăsând vizibili doar ochii. Măsurile propuse de guvernul italian ar urma să interzică purtarea ambelor tipuri de veșminte în instituțiile de învățământ.

Executivul italian urmează să stabilească forma finală a proiectului și limita exactă pentru numărul de elevi străini dintr-o clasă. Noile reguli vor trebui prezentate și adoptate prin procedurile legislative ale guvernului de la Roma, înainte de a putea fi aplicate în școli.

Deocamdată, propunerea rămâne în centrul unei dispute politice și educaționale. Susținătorii săi spun că distribuirea elevilor care nu cunosc limba italiană ar putea facilita integrarea, în timp ce criticii avertizează că o limită rigidă ar fi greu de pus în practică și ar putea transforma școlile într-un instrument al confruntării politice.