Alegeri în Rusia: Partidul lui Putin își consolidează majoritatea constituțională în Duma. Kaja Kallas denunță un nou regres pentru democrație
235
Partidul Kremlinului, Rusia Unită (RU), este pe cale să-și consolideze majoritatea constituțională în Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, după numărarea a peste 95% din voturi la alegerile legislative desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute.
Formațiunea susținută de președintele Vladimir Putin a obținut cel puțin 355 de mandate, potrivit rezultatelor preliminare anunțate luni de Comisia Electorală Centrală de la Moscova. Rezultatul depășește precedentul record al partidului, de 343 de locuri, înregistrat la alegerile din 2016, și îi asigură o majoritate de două treimi în Duma de Stat.
Cu peste 95% din buletinele de vot numărate, inclusiv cele exprimate electronic, Rusia Unită a acumulat 57,83% din sufragii. Partidul ar urma să obțină cu aproximativ 20 de locuri mai mult decât în legislatura actuală și să înregistreze cel mai bun rezultat din istoria sa.
Rezultatele sondajelor efectuate la ieșirea de la urne indicau, de asemenea, o victorie clară a partidului lui Vladimir Putin. În etapa inițială a numărării, RU obținuse 57,86% din voturile exprimate pe liste de partid și conducea în 208 dintre cele 225 de circumscripții electorale.
Rusia are un sistem electoral mixt. Jumătate dintre cele 450 de locuri ale Dumei de Stat sunt distribuite pe liste de partid, iar cealaltă jumătate este câștigată în circumscripții uninominale. Pentru a putea adopta reforme constituționale fără sprijinul altor formațiuni, un partid are nevoie de cel puțin 301 de mandate.
Alegerile s-au desfășurat pe durata a trei zile, între 18 și 20 septembrie, și au fost primele organizate după declanșarea ofensivei pe scară largă împotriva Ucrainei, în 2022. Scrutinul a fost considerat un test al sprijinului public pentru război și pentru conducerea de la Moscova.
Toate cele 10 formațiuni înscrise pe buletinele de vot susțin Kremlinul, în grade diferite, și politica acestuia față de Ucraina. Singurul partid care s-a opus în mod deschis războiului, Iabloko, a fost exclus din cursa electorală.
Șefa Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a anunțat o prezență oficială la urne de peste 59% și a descris participarea drept un „record”. „Este cea mai mare rată de participare înregistrată vreodată pentru alegeri de acest nivel”, a afirmat ea.
Rezultatele definitive ale alegerilor sunt așteptate vineri. Până atunci, numărarea voturilor continuă în circumscripțiile în care diferențele dintre candidați pot influența distribuirea finală a mandatelor.
Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și actualul lider al formațiunii Rusia Unită, a salutat primele rezultate, considerându-le o expresie a încrederii acordate puterii. El a promis „să susțină linia stabilită de președinte și să apropie țara de victorie”.
Scrutinul a fost criticat de opozanții Kremlinului, de guverne occidentale și de organizații care monitorizează respectarea principiilor democratice. Criticii au susținut că alegerile nu au fost nici libere, nici corecte, pe fondul excluderii principalilor candidați ai opoziției și al restricțiilor impuse presei și libertăților politice.
La alegerile precedente pentru Duma de Stat, organizate în 2021, Rusia Unită obținuse 49,8% din voturi. Partidul a câștigat atunci și mandate suplimentare în circumscripțiile uninominale, ajungând să controleze 324 de locuri în legislatura care își încheie activitatea.
Majoritatea de care a dispus formațiunea i-a permis, în 2020, să adopte o reformă constituțională ce a eliminat prevederile care îl împiedicau pe Vladimir Putin să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2024. Modificările i-ar permite să rămână la putere, dacă va dori, până în 2036.
În clasamentul votului pe liste, Partidul Comunist din Rusia se află pe locul al doilea, cu 13,84% din sufragii. Acesta este urmat de Partidul Liberal-Democrat, ultranaționalist, cu 8,9%, și de formațiunea liberală Oameni Noi, cu 7,94%.
Conform rezultatelor preliminare, doar patru partide ar urma să intre în Duma de Stat pe baza votului exprimat pe liste, față de cinci în legislatura precedentă. Rusia Justă, care a acumulat 4,95%, nu ar trece pragul electoral, dar ar putea obține totuși câteva mandate în circumscripții.
Rusia Justă, la fel ca celelalte formațiuni admise în alegeri, a susținut în diferite grade politica Kremlinului și continuarea războiului din Ucraina. În schimb, Iabloko, singurul partid care s-a pronunțat împotriva conflictului, a fost exclus de pe liste printr-o decizie a Curții Supreme.
Formațiunea Iabloko nu pare să aibă șanse să obțină mandate de deputat. Cele mai bune rezultate ale sale au fost locurile doi în mai multe circumscripții electorale din capitala rusă.
Liderul partidului de opoziție, Nikolai Rîbakov, a declarat după închiderea secțiilor de votare că Iabloko ar fi fost al doilea partid cel mai votat la primele alegeri parlamentare organizate în perioada războiului, dacă formațiunea s-ar fi aflat pe buletinele de vot.
Analista politică independentă Tatiana Stanovaia a afirmat că în timpul scrutinului au existat „nereguli” evidente. În opinia sa, rezultatul reflectă totuși, în mare măsură, sprijinul real de care se bucură Rusia Unită în țară.
Alegerile parlamentare din Rusia au reprezentat „un nou regres major pentru democrația rusă”, iar rezultatul scrutinului nu a fost pus la îndoială, a susținut șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas. Ea a criticat restrângerea opoziției, excluderea observatorilor internaționali și organizarea alegerilor în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.
„Așa-numitele alegeri din Duma au marcat un alt eșec major pentru democrația rusă. Rezultatul lor nu a fost niciodată pus la îndoială.
Kremlinul a redus la tăcere disidența, a interzis singurul partid înregistrat care s-a opus războiului său din Ucraina și a blocat accesul observatorilor electorali internaționali. Tot ce a mai rămas în Rusia este o aparență de democrație. Am propus măsuri împotriva celor care facilitează aceste alegeri simulate în teritoriile ucrainene ocupate”, a scris Kaja Kallas.
Luni, 21 septembrie, Rusia a promis că va „intensifica” atacurile asupra Kievului. Moscova a acuzat Ucraina că a încercat să perturbe alegerile parlamentare pentru Duma de Stat prin atacuri cu drone asupra regiunii Moscovei, în ultima zi a scrutinului.
21.09.2026
15:17
21.09.2026
14:41
21.09.2026
14:23
21.09.2026
14:15
21.09.2026
14:13
21.09.2026
13:44
21.09.2026
13:39
21.09.2026
13:37
21.09.2026
13:30
21.09.2026
13:30
21.09.2026
15:17
21.09.2026
14:58
21.09.2026
14:41
21.09.2026
14:25
21.09.2026
14:23
21.09.2026
14:15
21.09.2026
14:13
21.09.2026
13:44
21.09.2026
13:39
21.09.2026
13:37
21.09.2026
13:30
21.09.2026
13:30
21.09.2026
13:20
21.09.2026
13:15
21.09.2026
13:01
21.09.2026
12:41
21.09.2026
12:06
21.09.2026
11:47
21.09.2026
11:44
21.09.2026
11:40
21.09.2026
11:15
21.09.2026
11:06
21.09.2026
11:06
21.09.2026
10:54
21.09.2026
10:40
Dorin Recean îl desființează pe Ion Chicu, „premierul lui Dodon și Plahotniuc, care a vrut să pună pe spatele moldovenilor așa-numita datorie de miliarde a regiunii transnistrene”: „Un fals flagrant lansat pentru a submina R. Moldova”
Avertisment privind Moldova: Putin ar putea viza țara, iar Kremlinul ar pregăti trimiterea a mii de soldați în Transnistria
Horoscopul zilei 15.09.2026
Europa se REINVENTEAZĂ din temelii. Daniel Vodă, despre noul discurs al Ursulei von der Leyen: „R. Moldova are șansa ISTORICĂ să devină un pilon de securitate”
ULTIMA ORĂ // Val de numiri la Guvern: Cine va conduce Fiscul, Proprietatea Publică, Asigurările în Medicină și Plățile în Agricultură
















