Administrația Trump pregătește sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale

Administrația președintelui Donald Trump a pregătit sancțiuni împotriva întregii Curți Penale Internaționale (CPI) și intenționează să le anunțe în curând, au declarat două surse familiare cu acest dosar.

Decizia administrației Trump ar reprezenta o intensificare a atacurilor sale la adresa tribunalului internațional care urmărește penal crimele de război, genocidul și crimele împotriva umanității la nivel mondial.

Administrația Trump nu și-a ascuns disprețul față de Curte și a întreprins mai multe acțiuni pentru a-i submina activitatea. Oficialii americani doresc ca instanța să renunțe la mandatele de arestare emise împotriva liderilor israelieni, precum și la o investigație mai veche privind presupusele crime comise de trupele americane în Afganistan.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a anunțat în iulie o campanie de izolare a Curții și le-a cerut altor țări să se retragă din tribunal. Washingtonul a impus sancțiuni împotriva mai multor judecători și procurori ai CPI, însă până acum s-a abținut de la aplicarea unor sancțiuni împotriva Curții în ansamblu. O asemenea măsură a fost considerată mult timp una dintre opțiunile administrației.

Departamentul de Stat nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.

Sancțiunile împotriva Curții au fost pregătite, au afirmat sursele, chiar dacă momentul exact al anunțului rămâne neclar. Decizia ar putea fi finalizată chiar în această săptămână, în timpul reuniunii Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Vizarea directă a întregii organizații, precum și a entităților care cooperează cu aceasta, ar putea afecta grav activitatea Curtii.

Orice sancțiuni la nivel de entitate impuse de Trezoreria SUA le-ar interzice cetățenilor și companiilor americane să furnizeze fonduri, bunuri sau servicii Curții fără o licență eliberată de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane. Băncile aplică deseori în exces astfel de sancțiuni americane, deoarece depind de accesul la sistemul financiar al Statelor Unite.

Printre operațiunile Curții care ar putea fi afectate de sancțiunile împotriva întregii organizații se numără achiziționarea de servicii IT și de asigurări, angajarea anchetatorilor și efectuarea tranzacțiilor financiare de zi cu zi. Acestea includ inclusiv plata salariilor pentru zeci de angajați americani, au avertizat grefierul și președintele CPI.

Opoziția lui Trump față de Curte datează din primul său mandat. Atitudinea sa a revenit în prim-plan odată cu planul de penalizare a oficialilor CPI, idee dezvoltată în noiembrie 2024, după realegerea lui Trump și după ce CPI a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu.

Mandatul îl viza pe Netanyahu pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității comise în conflictul din Gaza.

CPI a fost înființată în 2002 de comunitatea internațională pentru a urmări penal crimele de război, genocidul și crimele împotriva umanității. Curtea își exercită jurisdicția doar atunci când un stat membru nu poate sau nu dorește să urmărească penal, la nivel național, atrocitățile comise.

Statele Unite nu au fost niciodată membre ale CPI.