Estimări „Promo-LEX”: Partidele afiliate condamnatului Ilan Șor ar fi cheltuit în 2023 aproape 17 milioane de lei, fără să declare banii oficial. Căror partide le revin cele mai multe resurse financiare alocate de către stat

Cel puțin 24 de partide din R. Moldova au desfășurat, pe parcursul anului trecut, mii de activități politice pentru care ar fi cheltuit peste 20,3 milioane de lei fără să raporteze acest lucru oficial, așa cum le obligă legislația.

Estimările au fost făcute de Asociația „Promo-LEX”, care a prezentat astăzi un raport privind finanțarea în anul 2023 a partidelor politice din Republica Moldova.

Potrivit raportului, lideri la neraportarea cheltuielilor de promovare politică sunt partidele afiliate fugarului condamnat Ilan Șor - „Șansă” și „Renaștere”. Acestea ar fi cheltuit pentru promovare politică, presă și materiale promoționale, dar și pentru locațiunea și întreținerea sediilor aproape 17 milioane de lei.

Același raport relevă faptul că 75% din formațiunile politice au prezentat rapoartele financiare anuale în 2023. Din 61 de partide politice înregistrate, doar 34 dintre acestea au declarat venituri, valoarea totală fiind de 54,9 milioane de lei. Alte 22 formațiuni au raportat venituri de zero lei.

Cele mai multe venituri au fost raportate de PAS - 41%, PSRM - 18%, PSDE - 9%, PCRM - 7%, PN și PPPDA - câte 6%.

Experții au mai arătat că dependența partidelor politice de sursele publice de finanțare a crescut până la 84%, cu 2 la sută mai mult față de 2022. Venituri din alocațiile de la bugetul de stat au fost raportate de 23 de partide politice, valoarea totală a acestora fiind de 45,7 milioane de lei. Cele mai multe au revenit PAS - 41%, PSRM - 22%, PSDE - 11%, PN și PPPDA - câte 7%. În cazul a 10 partide, aceasta a fost unica sursă de venit.



Pentru comparație, la nivelul Uniunii Europene, coraportul veniturilor partidelor din bugetul public și din surse private este de 65% la 35% (în democrațiile mai noi din Europa de Est) și de 55% la 45% (în democrațiile consolidate).

Donații financiare au raportat 18 partide, valoarea totală fiind de 4,8 milioane de lei. În funcție de sursele de venit declarate, 90% din donații ar fi fost efectuate din salarii, 5% – din pensii, 3% – de la persoane șomere, iar 1% – din burse și ajutoare sociale.



Doar 19% din totalul donațiilor efectuate de persoanele fizice au depășit valoarea de trei salarii medii lunare pe economie, acestea urmând a fi verificate de către CEC.

„În recomandăm Comisiei Electorale Centrale publicarea sistematică a informației privind inițierea proceselor contravenționale în exercitarea atribuției de supraveghere și control al finanțelor partidelor politice pentru sporirea transparenței, dar și extinderea criteriilor care vor sta la baza verificărilor donațiilor în susținerea partidelor politice, nu doar a donațiilor ce depășesc trei salarii medii pe economie”, a declarat Mihaela Duca-Angelici, șefa echipei de analiză și cercetare de la Asociația „Promo-LEX”.