Editorial // Un mic bilanț aniversar

Punct de sprijin // Nereformând sau doar mimând reforma justiției, guvernarea riscă foarte mult. Să ajungă la alegeri în fața cetățenilor fără rezultate palpabile

Iată că, încet-încet, au trecut patru ani de guvernare democratică. După opt ani de guvernare comunistă. Mica aniversare a alianței a trecut oarecum neobservată.

Adică, fără declarații pompoase, interviuri interminabile și fără artificii. Premierul Leancă a făcut un raport de activitate la 50 de zile de la instalarea noului-vechi Guvern și a plecat în concediu. Anterior, au plecat la odihna binemeritată și deputații. Așa că, practic, n-a avut cine să sărbătorească.

Totuși, un mic bilanț al acestei guvernări cred că era necesar de făcut. Pentru că impresia cvasigenerală, indusă inclusiv de mass-media, este că au fost doar scandaluri și lupte interminabile pentru funcții și resurse. Și dacă opoziția comunistă a criticat dur guvernarea în tot acest răstimp, ceea ce este normal (dacă vom face abstracție de populismul cras și lipsa de argumente), atunci guvernarea - invers, chiar și realizările modeste obținute n-a știut să le prezinte pe înțelesul cetățeanului simplu.

Ca să fim obiectivi în evaluarea rezultatelor guvernării, le vom analiza comparativ cu cele ale guvernării precedente din punctul de vedere al cetățeanului. Orice sondaj de opinie confirmă că principalele probleme cu care se confruntă moldovenii sunt sărăcia, prețurile, locurile de muncă. Adică, exact ceea ce ne promit politicienii în campaniile electorale. De aceea, dar și din lipsă de spațiu, vom analiza doar câțiva indicatori ai bunăstării, fără să alunecăm pe piste speculative - geostrategice, identitare și de alt gen, pe care le vom lăsa politicienilor.

Iată cum au evoluat veniturile disponibile ale populației:



Din graficul prezentat se vede clar că veniturile populației au crescut în trei ani de guvernare democratică exact cu atât cu cât au crescut în trei ani de guvernare comunistă, cu circa 350 de lei sau, în medie, cu puțin mai mult de 100 de lei anual. Deci, rezultatele sunt aproximativ egale. Totuși, ritmul de creștere e unul mult prea mic, iar venitul cetățeanului mediu este comparabil cu minimumul de existență (aproximativ 1 500 de lei). Ceea ce înseamnă că moldoveanul deja poate exista, dar deocamdată e prea devreme să vorbim de o creștere semnificativă a veniturilor populației. Acestea sunt de câteva ori mai mici chiar în comparație cu vecinii și incomparabile cu cele ale europenilor.

 

Un alt indicator util este numărul populației ocupate. Iată cum a evoluat acesta:

Aici observăm că rezultatele guvernării democratice sunt net superioare celor ale comuniștilor. Adică, ritmul de pierdere a locurilor de muncă încetinește. Pe timpul guvernării PCRM, numărul locurilor de muncă a scăzut cu peste 300 de mii. Dacă vom analiza perioadele comparabile 2006-2009 și 2009-2012, vom observa că și aici democrații îi bat pe comuniști la un scor de minus 37 de mii față de minus 73 de mii. Deși locurile de muncă sunt în continuă scădere, situația pare să se stabilizeze în jurul cifrei 1 150 de mii, înregistrând chiar o creștere de 30 de mii în 2011, dar care au fost pierdute în 2012. Poate e timpul ca trendul acestui indicator să se schimbe în creștere? Deci, și la acest capitol e cam devreme să lăudăm guvernarea, dar remarcăm un progres relativ față de guvernarea precedentă.

Ce ar mai fi de menționat la succese? Probabil, ar trebui să zicem ceva de drumuri. Chiar au apărut porțiuni reparate. Dar dacă se fura mai puțin din cei peste un miliard de euro, se putea face mult mai mult.

Sondajele atestă că cele menționate mai sus – veniturile și locurile de muncă, au rămas, pe bună dreptate, practic insesizabile de cetățeni. Pentru că sunt prea modeste rezultatele. Or, locurile de muncă și veniturile mai mari înseamnă investiții, care rămân a fi handicapul tuturor guvernărilor. Iar acestea nu vor veni în R. Moldova atâta timp cât nu avem justiție. Ceea ce ne repetă cu orice ocazie și europenii. Nereformând sau doar mimând reforma justiției, guvernarea riscă foarte mult. Să ajungă la alegeri în fața cetățenilor fără rezultate palpabile.

 

Prietenii tăi merită să știe ASTA!