Ecologiștii din R. Moldova nu se impacientează din cauza secării mai multor lacuri: „Cu cât mai puține bazine acvatice artificiale, cu atât sunt mai sănătoase râurile”

Seceta din acest an a determinat dispariția mai multor lacuri artificiale, dar și râuri din R. Moldova, imaginile apocaliptice îngrozind cetățenii.

Cu toate acestea, responsabilii de la Agenția „Apele Moldovei”, dar și reprezentanții organizațiilor neguvernamentale de mediu spun într-un glas că în R. Moldova există prea multe iazuri artificiale și baraje care dăunează râurilor. Prin urmare, dispariția acestora ar fi chiar benefică naturii.

Directorul adjunct al Agenției „Apele Moldovei”, Radu Cazacu, a declarat pentru Ziarul NAȚIONAL că pe teritoriul R. Moldova există circa 6 000 de lacuri, multe dintre ele fiind construite în cascade pe râuri, acest lucru reprezentând „o problemă foarte mare”.

Potrivit lui Radu Cazacu, râurile sunt principala sursă de apă a R. Moldova și, pentru a le revitaliza, este necesară lichidarea lacurilor și barajelor care le dăunează.

„În acest an am reușit să evaluăm circa 3 000 de lacuri. După finalizarea acestui proces, este necesară elaborarea unei metodologii de lichidare a anumitor lacuri artificiale, inclusiv a unor baraje, chiar dacă putem anticipa nemulțumiri din partea anumitor proprietari. De asemenea, este necesară delimitarea clară a fâșiilor riverane, plantarea pomilor pe malurile râurilor”, ne-a spus funcționarul, adăugând că și activitatea agricolă dăunează râurilor, atunci când se ară până pe malul acestora, solul ajungând în ape odată cu ploile, ceea ce duce la înnămolirea râurilor.

De exemplu, în acest an secetos a secat totalmente râul Sarata care izvora în raionul Hâncești și se revărsa în râul Prut, în zona raionului Leova. De-a lungul acestuia au fost săpate lacuri artificiale, care au grăbit dispariția râului.

Și utilizarea apelor freatice pentru irigarea culturilor agricole, așa cum intenționează mai nou să facă actuala guvernare, ar dăuna râurilor din R. Moldova, fiindcă acestea au legătură cu apele de suprafață, mai spune Radu Cazacu.

Solicitată de Ziarul NAȚIONAL, Iuliana Cantaragiu, director adjunct la Centrul Național de Mediu, a declarat că în R. Moldova există „prea multe iazuri artificiale, peste capacitatea reală de acumulare a apei în acestea”, ceea ce duce nemijlocit la degradarea râurilor și, dacă un iaz seacă, înseamnă că el nici nu trebuia să fie acolo.

„Cu cât mai puține bazine acvatice artificiale, cu atât sunt mai sănătoase râurile. Nu natura a creat iazurile, ci oamenii și le-au construit după bunul plac, fără a ține cont de regulile naturii, și acum se plâng, că așa este mai convenabil. Una din cauzele dispariției râurilor este anume faptul că au fost construite prea multe baraje pe ele, pentru a construi iazuri, ceea ce a dus la scăderea debitului apei, avem terenuri prelucrate până în malurile râurilor, fără a respecta zona de protecție, defrișări ale fâșiei de protecție a râurilor, toate au dus la înnămolirea râurilor și la degradarea lor”, ne-a spus ecologista.

Aceeași sursă a precizat că volumul și nivelul apei în râuri a scăzut drastic în ultimii 40 de ani și, în condițiile secetelor extreme, acestea sunt mult mai vulnerabile.

„Acum omul are de ales: ori își schimbă comportamentul și este gata să renunțe la multe practici distrugătoare pentru ca să aibă sursa de apă care le aduce și o bucată de pâine, ori se adaptează la condițiile care sunt și se mută după sursa de apă, așa făceau oamenii timp de secole întregi”, a încheiat Iuliana Cantaragiu.