Dodon RECUNOAȘTE că trupele militare rusești staționează ILEGAL pe teritoriul R. Moldova și reprezintă un risc: Strategia Națională de Apărare, fără numele Rusiei în contextul intereselor din stânga Nistrului, iar despre NATO, cu jumătate de gură

Parlamentul de la Chișinău a aprobat, astăzi, Strategia Națională de Apărare și Planul de acțiuni privind implementarea acesteia pentru anii 2018-2021, în variantă modificată față de documentul aprobat la Guvern, la solicitarea președintelui Igor Dodon și acceptată de premierul Pavel Filip.

Astfel, din Strategie aproape că lipsește numele Federației Ruse, când e vorba de interesele acesteia din Transnistria, iar despre cooperarea cu NATO se vorbește „cu jumătate de gură”, subliniindu-se statutul de neutralitate al R. Moldova.

Strategia arată că potențialul militar din regiunea transnistreană are „o capacitate operațională considerabilă, care subminează și amenință integritatea teritorială a R. Moldova”, iar trupele militare ruse, GOTR, se află în estul republicii „fără consimțământul legal al R. Moldova și reprezintă un risc la adresa securității naționale”, în contextul eventualei escaladări a situației regionale.

Printre riscurile la adresa securității naționale mai este scris că „reprezentanții regimului separatist din regiune (Transnistria) vor promova cu certitudine o politică de confruntare cu autoritățile constituționale”. „Respectiva regiune a fost, este și va fi un instrument de acțiune la îndemâna actorilor interesați pentru a influența la nivel decizional și a crea dificultăți în realizarea obiectivelor strategice ale R. Moldova”, scrie în document, evitându-se numele Federației Ruse.

În redacția aprobată de Guvern în toamna anului trecut, lucrurile erau spuse cu mai mult curaj la acest capitol: „În regiunea de est a Republicii Moldova este prezent un potenţial militar semnificativ de forţe armate separatiste, susţinute multilateral din exterior. Totodată, în regiunea de est sunt prezente formaţiuni militare ale Federaţiei Ruse, staţionate pe teritoriul Republicii Moldova contrar Constituţiei ţării. Forţele separatiste şi cele străine, staţionate ilegal în regiunea de est, au o capacitate operaţională considerabilă (fiind apte să constituie oricând o forţă de intervenţie), ceea ce ar permite regimului de la Tiraspol şi Federaţiei Ruse să-şi promoveze obiectivele strategice. Sinergia celor două componente poate face acest factor şi mai critic. Această capacitate militară reprezintă o ameninţare majoră la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”.

Alte riscuri la adresa securității naționale reprezintă propaganda informațională, atacurile asupra infrastructurii critice, cibernetice, conflictul din Ucraina, traficul de armament, acțiunile teroriste etc.

Și capitolul cu referire la România a suferit schimbări. În varianta aprobată de Guvern scria: „România va rămâne un partener strategic esenţial pentru Republica Moldova în toate domeniile, în special prin sprijinul acordat în procesul integrării europene. Se estimează că rolul regional al României în bazinul Mării Negre va creşte odată cu fortificarea prezenţei NATO pe teritoriul acestei ţări. De asemenea, cooperarea bilaterală în domeniul apărării se va axa pe continuarea procesului de reformare a sistemului naţional de apărare al Republicii Moldova. Toate acestea vor avea loc în temeiul consolidării parteneriatului cu structurile euroatlantice şi susţinerii intereselor Republicii Moldova în cadrul organizaţiilor internaţionale”.

În noua redacție a Strategiei Naționale de Apărare, colaborarea cu România arată altfel:



Planul de acțiuni aprobat prevede inclusiv dezvoltarea și consolidarea capabilităţilor militare ale R. Moldova. Astfel, Guvernul ar urma să aloce anual mai mulți bani pentru modernizarea Armatei Naționale – de la 625 de milioane de lei în 2018, 700 de milioane în 2019 până la 1,465 de miliarde de lei în 2025, astfel încât să „tindă spre media alocărilor bugetare europene” în acest domeniu.