DOCUMENTAR: Președinții Republicii Moldova – cine sunt și cum au fost ALEȘI

La 1 decembrie 1996, a pierdut alegerile în fața lui Petru Lucinschi (în turul doi), obținând 46% din voturi față de 54% cât acumulase contracandidatul său, amintește „Radio Chișinău”.

Petru Lucinschi – preia funcția de președinte la 15 ianuarie 1997 pe care o exercită până la 4 aprilie 2001. Pe durata mandatului său, intră în conflict cu Parlamentul în încercarea de a-și lărgi competențele și de a le reduce pe cele ale Legislativului. Pe fundalul acestui conflict, Parlamentul modifică Constituția, anulând procedura de alegere directă a șefului statului și transferând acest drept Legislativului. Potrivit noilor prevederi constituționale, șeful statului este ales cu votul a cel puțin 3/5 din numărul total al celor 101 deputați. Petru Lucinschi deține funcția de președinte până la 4 aprilie 2001.

Vladimir Voronin - Victoria absolută a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova la alegerile parlamentare anticipate din 25 februarie 2001, a permis PCRM să aleagă în Parlament şeful statului la 4 aprilie 2001, pe liderul său Vladimir Voronin, şi astfel să preia întreaga putere politică în stat. Alegerile parlamentare anticipate din 25 februarie 2001 au fost organizate ca urmare a incapacității Parlamentului de a alege şeful statului în decembrie 2000.

În 2005, Vladimir Voronin este reales președinte cu voturile comuniștilor, a creștin-democraților, social-liberalilor și democraților.

Anul 2009 aduce o criză politică de durată din cauza imposibilității alegerii șefului statului. Parlamentul nu reușește să voteze un președinte, după alegerile din 5 aprilie 2009, câștigate de comuniști. În consecință, Legislativul este dizolvat și pe 29 iulie același an au loc alegeri parlamentare anticipate, câștigate de Partidele de opoziție care creează Alianța pentru Integrare Europeană. Parlamentul nu reușește să aleagă șeful statului și la 28 noiembrie 2010 au loc alegeri parlamentare anticipate. Până în martie 2012, interimatul funcției de președinte este asigurat de către președinții de atunci ai Parlamentului – Mihai Ghimpu și Marian Lupu, - și premierul Vlad Filat.

Nicolae Timofti - După o lungă criză politică, la 16 martie 2012 Parlamentul reușește să voteze președintele, cu suportul a 62 de deputați, inclusiv a trei deputați socialiști – pe Nicolae Timofti, președintele Consiliului Superior al Magistraturii. La 23 martie 2012, Nicolae Timofti depune jurământul și este învestit în funcție.

La 4 martie 2016, Curtea Constituțională a decis că modificările operate în 2000 la Constituție au fost anticonstituționale și că Republica Moldova să revină la modul de alegere direct a șefului statului. Astfel, după o pauză de două decenii, în Republica Moldova ar urma să fie organizate din nou alegeri prezidențiale directe.