DOC // Parlamentul R. Moldova a cheltuit, în ultimii doi ani, peste un MILION de lei pentru traducerea OBLIGATORIE a proiectelor de legi în limba rusă: „Pentru cine traducem? Pentru un mic grup care nu cunoaște și nu vrea să cunoască limba de stat?”

Cu o singură limbă oficială în Constituție și cu o lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSSM declarată desuetă încă în 2018 de către Curtea Constituțională, R. Moldova își traduce în mod obligatoriu și astăzi toate actele normative în limba rusă.

În vigoare sunt trei legi (Legea cu privire la actele normative nr.100/2017, cea privind procedura publicării actelor normative nr.92/2004 și Legea privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale nr.173/1994) care stipulează obligativitatea traducerii actelor oficiale în limba rusă, dar și art. 47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797/1997, potrivit căruia proiectele de acte normative sunt prezentate în Legislativ în limba română împreună cu traducerea acestora în limba rusă, iar Secretariatul instituției asigură, după caz, traducerea proiectelor din limba română în rusă și viceversa.

Secretarul general al Parlamentului, Tamara Gheorghiță, a arătat, într-un răspuns oficial oferit Ziarului NAȚIONAL, că în Legislativ sunt angajați trei traducători ce îndeplinesc sarcina de a traduce actele normative din limba română în rusă și invers. Parlamentul a cheltuit în ultimii doi ani pentru salarizarea acestora peste un milion de lei - 492 972 de lei în 2021 și 604 423 de lei în 2022.

Cifra nu include și cheltuielile logistice și tehnice aferente acestui proces, dar este mai mică decât cea suportată de Parlament în 2016, când, potrivit unui raport mai vechi, instituția a achitat 1,584 de milioane de lei „pentru salarizarea funcţionarilor publici antrenaţi în implementarea politicii unice tehnico-legislative, structurale şi lingvistice pentru anul 2016”. Atunci, în procesul de traducere erau antrenate zece persoane - dactilografi, traducători şi redactori, preciza instituția legislativă.

În timp ce unele voci susțin că practica traducerii actelor oficiale în limba rusă trebuie încetată, întrucât R. Moldova are o singură limbă oficială, cea română, reprezentanții partidului aflat la guvernare ezită, arătând fie spre sistemul de învățământ pentru alolingvi, fie spre „războiul din apropiere”.

Nicolae Osmochescu: „Avem limbă oficială, în care trebuie să fie publicate toate actele normative. Atât”

Fostul judecător al Curții Constituționale, Nicolae Osmochescu, amintește faptul că Legea Supremă este documentul de bază și ea stipulează clar că limba oficială a statului este una.

„Consider că este absolut în plus ca actele normative să fie traduse în limba rusă, din simplul motiv că în Constituție avem ceea ce avem. Avem limbă oficială, în care trebuie să fie publicate toate actele normative. Atât. Constituția este documentul de bază care reglementează funcționarea limbilor. Pentru cine traducem noi? Pentru un mic grup care nu cunoaște și nu vrea să cunoască limba de stat? Toți funcționarii publici sunt obligați să cunoască limba de stat, în conformitate cu Legea privind serviciul public. Pentru cine traducem noi? Acest lucru este absolut în plus și nu este deloc justificat”, a comentat expertul constituționalist pentru Ziarul NAȚIONAL.

În opinia lui Nicolae Osmochescu, o soluție care să-i „mulțumească” pe deputații care nu vor să vorbească în limba română ar fi traducerea actelor numai la solicitare, ceea ce ar reduce cheltuielile publice.

„Deputații sunt și membri de comisie, acolo au o grămadă de consultanți care pot să le traducă textul, fără ca acest lucru să fie făcut oficial, adică așa ca să-l înțeleagă. În parlamentele majorității statelor ex-sovietice, actele sunt publicate numai în limba oficială a statului. În Kazahstan, Uzbekistan, Turkmenistan, Tajikistan e așa. Îmi pare că numai în Kârgâzstan se practică și traducerea în limba rusă, dar nu sunt ferm convins”, compară constituționalistul.

Arcadie Suceveanu: „Nu vor să depună minimum efort să învețe limba poporului pe care îl conduc, iar poporul trebuie să contribuie cu bani publici ca să achite traduceri”

Scriitorul Arcadie Suceveanu, fostul președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, este de aceeași părere.

„E o inerție pe care o moștenim de la vechile conduceri. Sigur că acest lucru nu este justificat. Pentru ce? Adică, ce facem noi traducând aceste materiale? Îi avantajăm, între ghilimele, pe cei care nu vor să învețe limba de stat? Este un paradox. Adică, ei nu vor să depună minimum efort să învețe 200 – 300 de cuvinte în limba poporului pe care îl conduc, a statului pe care îl conduc, iar poporul trebuie să contribuie cu bani publici ca să achite aceste traduceri. Eforturi zadarnice, fără sens. Deputații nu au decât să învețe limba de stat și să descifreze textele legilor, că nu-i mare scofală. Acolo unde au ei nevoie, unde au interese, se duc și învață imediat și limba engleză, și limba franceză, germană, tot ce se cere. Dar iată limba noastră, limba statului în care trăiesc și pe care au nerușinarea să-l conducă ei nu vor s-o învețe. Trebuie să plătești ca să le traduci acte în limba lor. Un nonsens, un paradox”, ne-a spus Arcadie Suceveanu.

Omul de cultură crede că guvernarea „trebuie să facă ceva”, „să ia o decizie”, fiindcă este „o situație rușinoasă”, iar „acest lucru nu se mai întâmplă probabil în nicio fostă țară sovietică”.

Oazu Nantoi: „Este o problemă a acestei societăți și ceea ce ați depistat la Parlament este un simptom al acestei boli”

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Oazu Nantoi nu este de acord că aceasta ar fi o problemă care poate fi rezolvată în Parlament, fiind nevoie de un mecanism de soluționare la nivel național. Totuși, argumentul cheltuielilor nejustificate ale Parlamentului pentru acest proces i se pare important.

„Nu consider că problema se rezolvă cu bărdița. Societatea abordează problema, Parlamentul se uită la Codul Educației ce-i cu mizeria aceasta, la Codul Audiovizualului. Dacă am aduna toți banii pe care i-au primit profesorii de limbă și literatură română în școlile pentru alolingvi pe durata acestor trei decenii și ne-am uita la impact, randamentul acestor cheltuieli este destul de mic. Este o problemă a acestei societăți și ceea ce ați depistat la Parlament este un simptom al acestei boli”, a declarat Oazu Nantoi.

Întrebat ce crede despre deputații din Parlament care țin să vorbească în limba rusă de la tribuna Parlamentului, deși unii cunosc limba română, proces care s-a „acutizat” după declanșarea războiului în Ucraina de către Federația Rusă, Oazu Nantoi a sugerat că aceștia ar fi agenți de influență străini.

Potrivit lui, în condițiile războiului declanșat de ruși „cu scopul de a realiza genocidul unei națiuni și de a distruge statul ucrainean”, se developează „cine și ce funcție îndeplinește” în Parlamentul de la Chișinău.

„De exemplu, în CV-ul Ivannei Koksal (deputată din partea Blocului comuniștilor și socialiștilor – n.r.) scrie că ea a absolvit Universitatea de la Comrat, studiind limba găgăuză și limba moldovenească. În limba găgăuză am auzit-o, dar în moldovenească nu vorbește fie din principiu, fie soțul ei turc îi interzice, fie și-a cumpărat diploma și nu cunoaște. Este vorba despre o aroganță și de lipsă de respect, dat fiind faptul că cei majoritari sunt mămăligoși”, a punctat deputatul Oazu Nantoi.

Lilian Carp: „O să încercăm într-un viitor foarte apropiat să modificăm Constituția”

Colegul său de fracțiune, Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, de altfel unul dintre autorii sesizării la Curtea Constituțională prin care au fost contestate unele norme conținute de Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, consideră că anularea obligativității traducerii actelor în limba rusă trebuie abordată după modificarea articolului 13 din Constituție, care să prevadă că limba română, nu cea „moldovenească”, este limba oficială a R. Moldova.

Promovarea unui asemenea subiect, când avem un război în apropiere, ar putea da apă la moara celor care vor un statut mai puternic pentru limba rusă în R. Moldova, ne-a spus legislatorul majorității parlamentare. În plus, nici în facțiunea majoritară din Parlament nu ar exista o poziție univocă la acest subiect, a mai recunoscut el.

„Consider că în instituțiile de stat trebuie să fie limba română. Este o mare problemă în ceea ce privește circuitul documentelor, proces de care este responsabil Parlamentul. Corect ar fi ca acești bani să fie alocați Monitorului Oficial și actele să fie traduse doar la publicarea acestora. Acest lucru ar reduce din cheltuieli și ar scoate presiunea de pe instituțiile de stat, obligate să se ocupe cu aceste traduceri. Cred că trebuie mai întâi să modificăm articolul 13 din Constituție în care să scrie că limba oficială a statului este limba română și apoi, în a doua etapă, de anulat și această chestie. Trebuie să ai 67 de deputați care s-o facă. O să încercăm într-un viitor foarte apropiat să modificăm Constituția. Discutăm și suntem în căutare de deputați care să voteze modificarea legislației”, a declarat Lilian Carp pentru Ziarul NAȚIONAL.