DNA transmite PA cele mai bune practici în gestionarea cazurilor de corupție: „R. Moldova s-a angajat să pornească pe un drumul european, iar acest drum, după cum chiar exemplul României îl arată, este indisolubil legat de combaterea marii corupții”

Cele mai eficiente strategii, instrumente juridice, dar și cele mai bune practici în gestionarea cazurilor de corupție au fost transmise, la sfârșitul săptămânii trecute, de către procurorii din România colegilor din R. Moldova, în cadrul mai multor ateliere desfășurate la Chișinău.

Evenimentele au reunit autoritățile de aplicare a legii și cu atribuții de recuperare a bunurilor provenind din comiterea infracțiunilor din România și Republica Moldova, la acestea participând procurorul general interimar al Republicii Moldova, Ion Munteanu, șeful Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, Serghei Carapunarlî, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, procurorul-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Victor Furtuna, iar partea română a fost reprezentată de Marius Voineag, Direcției Naționale Anticorupție (DNA), și Cornel Călinescu, directorul Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI).

Temele principale au vizat identificarea și indisponibilizarea bunurilor infracționale, cu accent pe sesizarea infracțiunilor de spălare a banilor, evaluarea profilelor financiare, indentificarea bunurilor și aplicarea sechestrelor, dar și zona de administrare a bunurilor sechestrate.

„Lupta împotriva corupției la nivel înalt nu poate fi cu adevărat eficientă cât timp produsul infracțiunilor nu este recuperat, iar prejudiciul creat statului nu se întoarce la buget. Scopul celor care comit infracțiuni de genul celor care intră în competența DNA este obținerea unui profit material, iar din acest punct de vedere, recuperarea prejudiciilor are și un rol de descurajare. România are o experiență extrem de valoroasă în ceea ce privește lupta împotriva marii corupții, cu rezultate absolut remarcabile, dar încă are o problemă, așa cum multe țări europene au, cu recuperarea banilor furați”, a declarat procurorul-șef al DNA, Marius Voineag.

Aceeași sursă le-a transmis colegilor din R. Moldova că integrarea europeană a R. Moldova este legată și de combaterea marii corupții, iar experiența României ne poate ajuta să evităm unele greșeli.

„Republica Moldova s-a angajat să pornească pe un nou drum european, iar acest drum, după cum chiar exemplul României îl arată, este indisolubil legat de combaterea marii corupții. Beneficiind de experiența noastră, Republica Moldova poate scurta acest drum nu tocmai ușor, învățând din greșelile noastre și preluând ceea ce s-a făcut bun, iar noi, nu doar la nivelul DNA, vom susține și încuraja toate demersurile colegilor din Moldova”, a adăugat Marius Voineag.

Omologii români și reprezentanți ai Procuraturii Anticorupție au participat și la discuții cu tema „Vor transforma noile modificări legislative Procuratura Anticorupție într-un DNA?”, abordând recentele modificări legislative care reconfigurează activitatea Procuraturii Anticorupție de la Chișinău, instituție care va fi responsabilă doar de investigarea cazurilor de corupție săvârșite de funcționarii de nivel înalt, cum ar fi președintele republicii, deputați, miniștri, procurori, judecători, conducători ai autorităților administrative centrale sau ai instituțiilor subordonate Guvernului și Parlamentului etc.

Evenimentele au avut loc în cadrul unui proiect organizat de Fundația Soros Moldova, ce are ca scop consolidarea eforturilor în prevenirea și combaterea corupției, îmbunătățirea sistemului de recuperare a bunurilor infracționale și implementarea unor modificări legislative esențiale.