Discuții pe marginea CONTROVERSATEI Legi a educației din Ucraina între miniștrii de la Chișinău și Kiev: Ce i-a promis Monicăi Babuc omologul ucrainean

Ministrul Educației din Ucraina, Lilia Grinevici, susține că autoritățile de la Kiev promit să asigure dreptul la educație în limba maternă a persoanelor care aparțin minorităților naționale.

Angajamentul a fost exprimat de Grinevici în cadrul unei întâlniri cu ministra Eduacției, Culturii și Cercetării de la Chișinău, Monica Babuc, care a întreprins o vizită de lucru în Ucraina.

În contextul noii Legi a Educației, aprobată în Ucraina, Monica Babuc și-a exprimat, la rândul său, speranța că acțiunile de implementare a noii Legi a educației nu vor îngrădi dreptul reprezentanților minorităților naționale din Ucraina de a studia în limba lor maternă, subliniind deschiderea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării de la Chișinău de a avea un dialog constructiv în vederea identificării unor soluții acceptabile pe marginea art. 7 al acestei legi.

Cele două ministre de Chișinău și Kiev și-au exprimat, de asemenea, disponibilitatea de a intensifica dialogul bilateral, inclusiv prin implicarea specialiștilor din cele două ministere, legat de acest subiect.

Grinevici și Babuc au decis să instituie un grup comun de lucru care să propună măsuri pentru a asigura în continuare dreptul comunităților minorităților naționale a ambelor state de a studia în școli în limba maternă și pentru a acorda suport în elaborarea programelor de studiu și manualelor.

Menționăm că, într-un interviu la „Europa Liberă”, Artiom Filipenko, un analist din regiunea Odesa, a declarat că Ucraina a adoptat noua Lege a Educației „pentru a se de-rusifica”, dar a avut o problemă de comunicare cu „aliaţii noştri”.

„Articolul 7 din noua Lege prevede că învăţământul în limba maternă pentru aceste minorităţi poate să existe doar în clasele primare, după care copii vor învăţa în limba ucraineană. Asta ar însemna practic închiderea acestor şcoli. De aceea, cred că un posibil compromis ar fi extinderea acestui drept până în clasele a X-a. A propos, chiar şi în actul normativ există o portiţă în acest sens, pentru că el spune că învăţământul în clasele mari poate fi efectuat în una din limbile europene. Româna este o limbă europeană, ungara la fel, doar rusă nu e. Cred că se pot rezolva lucrurile astfel încât să se creeze o zona de confort pentru ca elevii care termină o astfel de instituţie să poată să-şi continu e studiile fie la o universitate în ţara de oridine, fie în una ucraineană. Vom vedea ce decizii vor lua politicienii, dar eu cred că compromisul poate fi atins”, susține Filipenko.