Desertul de post care poate crește riscul de boli de ficat. Multe persoane îl consumă

A început postul Crăciunului, așa că multe persoane renunță la carne, lapte, ouă și alte ingrediente de origine animală, pentru a-și demonstra credința față de divinitate. Din păcate însă, această perioadă este marcată de alegeri alimentare nu tocmai sănătoase. De la zacusca îmbibată în ulei întinsă cu nesaț pe pâine albă până la pateurile, crenvurștii și salamurile vegetale care abundă în E-uri, obiceiurile alimentare ale românilor îi îngrijorează pe medici, deoarece pot avea un impact negativ asupra greutății și sănătății lor.

În această categorie a alimentelor nesănătoase consumate frecvent în post intră și napolitanele, dulcele care mai alină din poftele lumești în această perioadă. Chiar dacă nu conțin lapte, ouă sau unt, dulciurile de post, nu numai napolitanele, au la bază grăsimi vegetale hidrogenate, făină, amidon de porumb, sirop de fructoză, zahăr rafinat și afânători, ingrediente deloc indicate într-un regim alimentar sănătos.

Consumate în exces și pe o perioadă îndelungată, cum ar fi intervalul de mai bine de o lună până la Crăciun, napolitanele și celelalte alimente de post contraindicate favorizează acumularea kilogramelor, fluctuațiile glicemiei dar și depunerea grăsimilor pe vasele de sânge. Nu mai spunem de E-uri, care se găsesc cu duiumul în toate produsele alimentare, iar cele de post nu fac excepție. Acestea au rolul de a îmbunătăți gustul, aspectul sau textura alimentelor și de a le lungi termenul de valabilitate, dar studiile arată că ingerarea lor pe termen lung poate avea efecte cancerigene.

Dar să revenim la napolitanele de post! Cum spuneam, grăsimile hidrogenate sunt cele spre care ar trebui să ne îndreptăm atenția, pentru că acestea sunt vinovate de creșterea colesterolului „rău”, cel care este principalul responsabil de instalarea bolilor cardiovasculare.

Potrivit specialiștilor, aceste grăsimi nu au niciun fel de beneficiu pentru organism, din contră. Folosite din belșug în alimente precum prăjituri, fursecuri, produse de patiserie, chipsuri, gogoși etc., grăsimile hidrogenate au rolul de a le asigura acestora o aromă și un gust cât mai plăcute, prospețime îndelungată și, desigur, o textură care dă dependență – crocant și cremos în același timp.

Odată ajunse în organismul nostru, aceste lipide cresc nivelul colesterolului LDL și îl scad pe cel al colesterolului HDL, care are efecte protectoare. Astfel, devenim candidații ideali pentru obezitate și boli cardiovasculare, principala cauză de mortalitate în lume.

Mai mult decât atât, aceste grăsimi, în combinație cu „cocktailul” de îndulcitori sintetici și aditivi, ajung la ficat, care este suprasolicitat și într-un final nu mai poate metaboliza eficient acești compuși. Prin urmare, se creează depozite de grăsimi în ficat, ceea ce favorizează instalarea așa-numitului ficat gras (steatoza hepatică).

Printre simptomele ficatului gras se numără oboseala, slăbiciunea și durerea subcostală dreaptă. Din păcate, acumularea grăsimilor pe vasele de sânge nu dă simptome decât rareori și abia când este afectată circulația sangvină. În astfel de situații pot apărea manifestări precum dificultăți de respirație, dureri de cap sau abdominale, senzație de presiune în piept sau transpirație abundentă.

Prin urmare, dacă sunteți predispuși la boli de inimă sau de ficat sau suferiți deja de astfel de probleme, evitați pe cât posibil alimentele care conțin grăsimi vegetale hidrogenate, fie ele de post sau nu.

Sursa: csid.ro