Descreştere a FERTILITĂȚII în R. Moldova: Cea mai mare natalitate - la sat, femeile cu studii superioare decid mai greu să nască

Fertilitatea din R. Moldova este în descreștere. Potrivit datelor din Recensământul populației efectuat în 2014, contingentul fertil (femeile în vârstă de 15 – 49 de ani) constituie 57,8% din numărul total al femeilor în vârstă de 15 ani şi peste, faţă de 64,8% în 2004, înregistrând o scădere de 7%.

Aceleași date arată că fiecare a patra femeie din R. Moldova nu a născut niciun copil, 22,5 % din femei au născut câte un copil, 32,6% femei - doi copii, 13,2% femei - trei copii, 4,1% femei - patru copii şi 3,3% femei au născut câte cinci şi mai mulți copii. Comparativ cu recensământul din anul 2004, numărul femeilor care au născut unul sau doi copii s-a majorat cu circa 2%, iar a celor care au născut patru sau cinci şi mai mulţi copii s-a redus cu 0,7 şi, respectiv, 2,1%.

Numărul mediu de copii născuți-vii la 1 000 femei s-a micșorat de la 1 720 în 2004 la 1 630 în 2014. Această diminuare este înregistrată mai mult în mediul rural.

Totuși, numărul mediu de copii născuţi-vii la 1 000 de femei de la sate a fost de 1,4 ori mai mare faţă de cele din orașe, constituind 1 802 şi, respectiv, 1 314.

Aceleași date arată că cele mai puține nașteri sunt înregistrate în municipiile Chișinău și Bălți, numărul mediu de copii născuţi-vii la 1 000 de femei fiind de 1 198 și, respectiv, 1 277, în timp ce pentru 28 de raioane indicatorul dat este mai mare decât media pe țară, în top fiind raioanele Telenești și Cantemir – 1 961 de copii la 1 000 de femei.



Cel mai mare număr de copii s-a înregistrat la femeile care s-au declarat de origine romă, la 1 000 de femei de 15 ani și peste reveneau 1 883 de copii, fiind urmate de femeile de etnie găgăuză – 1 765 de copii și moldovencele – 1 672 de copii. La polul opus se află rusoaicele, cu 1 387 de copii la 1 000 de femei. Aceasta este condiționat și de faptul că populația de etnie rusă locuiește preponderent în orașe, unde comportamentul reproductiv înregistrează rate mai mici față de mediul rural.



Totodată, femeile cu studii superioare au în medie de 1,4 ori mai puțini copii la 1 000 de femei față de femeile cu un nivel scăzut de instruire și de 1,1 mai puțini copii față de femeile cu un nivel mediu de instruire.