De ce victimele de la 7 aprilie 2009 NU au nici astăzi un monument în fața Parlamentului? „Proiectul a fost trecut pe linie moartă, au acoperit CRIMELE și au lăsat nepedepsiți făptașii”

Un monument în memoria victimelor evenimentelor sângerioase din 7 aprilie 2009 urma a fi edificat încă acum zece ani în scuarul din fața Parlamentului, dar proiectul a fost abandonat.

Pe 7 aprilie 2010, autoritățile prezentau cu mult fast macheta monumentului, care nu a mai fost instalat nici la 11 ani după evenimentele care au lăsat cu sechele sute de tineri din R. Moldova.



„De ce nici până în prezent acest monument nu este edificat? Adevărul este că iniţiatorii proiectului nu se mai identifică cu acesta. Fie aceştia ne-au înşelat în 2010, când au promis edificarea monumentului, fie între timp şi-au redimensionat poziţia personală faţă de evenimentele din 7 aprilie 2009 şi acum nu mai consideră că în acest sens urmează să fie ridicate monumente, altfel spus evenimentele din aprilie 2009 nu-i mai reprezintă din punct de vedere simbolic. În aprilie 2011, 24 din cei 25 de poliţişti, suspendaţi din funcţie pe durata desfăşurării anchetei pe marginea evenimentelor violente din aprilie 2009, au fost repuşi în funcţie. În arest rămânea doar Ion Perju, despre care se presupune că ar fi cel care l-a omorât pe tânărul Valeriu Boboc. Marea majoritate a acestor poliţişti, au făcut carieră, au ajuns comisari de poliţie, generali, iar unii au fost ori chiar sunt miniştri şi în prezent. Gheorghe Papuc fostul ministru de Interne şi Vladimir Botnari, fost comisar al Capitalei, condamnaţi la 4 ani de închisoare de Curtea de Apel, au fost achitaţi şi declaraţi nevinovaţi de Curtea Supremă de Justiţie”, arată Mișcarea Politică Unirea într-o declarație făcută publică astăzi, când se împlinesc 11 ani de la evenimentele din aprilie 2009.

CITIȚI și VIDEO // Mărturia CUTREMURĂTOARE a unui tânăr MALTRATAT după protestele din 7 aprilie 2009: Cu mâinile în sus și fața la perete timp de șase ore alături de alte 30 de persoane, timp în care erau loviți puternic pe spate de polițiști

Sursa citată amintește că evenimentele de la 7 aprilie au rămas neelucidate, iar făptaţii nepedepsiţi pentru că, după ce a pierdut Voronin puterea, „frâiele reale ale acestei au fost preluate de doi învăţăcei de-ai săi – Vladimir Filat şi Vladimir Plahotniuc, care într-un joc ameţitor al puterii şi al îmbogăţirii au acoperit crimele de la 7 aprilie şi au lăsat nepedepsiţi pe marea majoritate a făptaşilor”.

Declaraţia Mișcării Politice Unirea, la 11 ani de la evenimentele sângeroase din 7 aprilie 2009:

11 ani de 7 aprilie furat şi uitat

După răsturnarea de la guvernare a regimului dictatorial al lui Vladimir Voronin, la 9 martie 2010 a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 169, cu privire la edificarea Monumentului Libertăţii, întru „eternizarea memoriei celor care au luptat pentru libertatea poporului Republicii Moldova”. Astfel, Guvernul, condus la acea oră de către Vladimir Filat, s-a angajat să edifice în scuarul din faţa Parlamentului un monument, în memoria celor care la 7 aprilie 2009, au sfidat cu dărure ultimul regim comunist din Europa, condus cu ferocitate de către Vladimir Nicolaevici Voronin.

Guvernul s-a angajat, prin aceeaşi Hotărâre de Guvern, să acopere din fondul său de rezervă „cheltuielile de elaborare, executare şi instalare a monumentului, precum şi de amenajare a spaţiului aferent”. Guvernul nu a dorit să meargă în Parlament pentru rectificarea bugetului în acest sens, preferând să strângă toţi laurii.

În mare grabă a fost selectat proiectul, realizat de către regretatul sculptor Tudor Cataraga şi realizată macheta monumentului. Primăria municipiului Chişinău, condusă la acea oră de primarul Dorin Chirtoacă, a eliberat în acest sens o autorizare de construire, iar la 7 aprilie 2010, cu mare fast a fost prezentată macheta monumentului, iar omul de la timona Executivului a dat asigurări că până la sfârşitul anului (2010!), monumentul va fi dezvelit.

Din păcate, imediat după acel eveniment de prezentare a machetei monumentului, acest proiect a fost trecut pe linie moartă, iar la finanţarea acestuia nu s-a dat niciun ban, chiar dacă Fondul de rezervă al Guvernului a constituit în 2010 iniţial 50 de milioane de lei. Pe 30 iunie acest fond la îndemâna primului ministru a fost micşorat cu 8 milioane de lei, bani care ar fi fost suficienţi pentru finalizarea proiectului.

CITIȚI și 7 APRILIE 2009: Structurile de forță, conduse ASTĂZI de cei implicați în violențele de acum opt ani. Rolul lui Jizdan, Pânzari, Popa și Harunjen

De ce nici până în prezent acest monument nu este edificat?

Adevărul este că iniţiatorii proiectului nu se mai identifică cu acesta. Fie aceştia ne-au înşelat în 2010, când au promis edificarea monumentului, fie între timp şi-au redimensionat poziţia personală faţă de evenimentele din 7 aprilie 2009 şi acum nu mai consideră că în acest sens urmează să fie ridicate monumente, altfel spus evenimentele din aprilie 2009 nu-i mai reprezintă din punct de vedere simbolic.

În aprilie 2011, 24 din cei 25 de poliţişti, suspendaţi din funcţie pe durata desfăşurării anchetei pe marginea evenimentelor violente din aprilie 2009, au fost repuşi în funcţie. În arest rămânea doar Ion Perju, despre care se presupune că ar fi cel care l-a omorât pe tânărul Valeriu Boboc.

Marea majoritate a acestor poliţişti, au făcut carieră, au ajuns comisari de poliţie, generali, iar unii au fost ori chiar sunt miniştri şi în prezent. Gheorghe Papuc fostul ministru de Interne şi Vladimir Botnari, fost comisar al Capitalei, condamnaţi la 4 ani de închisoare de Curtea de Apel, au fost achitaţi şi declaraţi nevinovaţi de Curtea Supremă de Justiţie.

Pentru nimeni nu mai încape îndoială că protestele de la 7 aprilie 2009 au reprezentat o manifestare naturală a nemulţimirii şi revoltei societăţii noastre faţă de dictatura lui Vladimir Voronin, care a scăldat în sânge dorinţa oamenilor de a trăi în libertate.

Cu trecerea anilor societatea a înţeles deja că evenimentele de la 7 aprilie au rămas neelucidate, iar făptaţii nepedepsiţi pentru că după ce a pierdut Voronin puterea, frâiele reale ale acestei au fost preluate de doi învăţăcei de-ai săi – Vladimir Filat şi Vladimir Plahotniuc, care într-un joc ameţitor al puterii şi al îmbogăţirii, au acoperit crimele de la 7 aprilie şi au lăsat nepedepsiţi pe marea majoritate a făptaşilor.

Mișcarea Politică UNIREA consideră că nu trebuie să existe termen de prescripție pentru crimele comise. Adevărul trebuie să fie stabilit și cunoscut de către tinerii de la 7 aprilie și de către întreaga societate, iar cei care au dat ordinele ilegale și cei care le-au executat trebuie trași la raspundere.

În egală măsură, considerăm că memoria celor care fost omorâți, precum și a celor care au fost schingiuți și torturați, bătuți și maltratați de regimul Voronin trebuie să fie cinstită, prin onorarea angajamentelor făcute, la fel cum va trebui cinstită și memoria medicilor cazuți în prezent, în lupta cu epidemia de coronavirus.

Chisinau, 7 aprilie 2020