De ce vaccinurile COVID-19 nu protejează o viață întreagă, cum se întâmplă în cazul altor vaccinuri

Vaccinurile împotriva rujeolei protejează toată viața, imunizările împotriva varicelei protejează timp de 10 până la 20 de ani, iar vaccinurile împotriva tetanosului durează un deceniu sau mai mult.

De ce este nevoie de rapelul Covid-19 la șase luni de la inocularea inițială încearcă să explice un articol din Wall Street Journal.

„Un vaccin cu adevărat bun face în așa fel încât cineva să nu se infecteze chiar dacă este expus la virus", spune Rustom Antia, profesor de biologie la Universitatea Emory, care studiază răspunsurile imunitare. „Dar nu toate vaccinurile sunt ideale".

Cele trei niveluri de apărare, a spus el, includ protecția completă împotriva infecției și a transmiterii; protecția împotriva bolilor grave și a transmiterii; sau protecția doar împotriva cazurilor grave.

Eficacitatea depinde de amploarea răspunsului imunitar pe care îl induce un vaccin, de rapiditatea cu care se descompun anticorpii rezultați, de tendința virusului sau a bacteriei de a suferi mutații și de localizarea infecției.

Pragul de protecție este nivelul de imunitate care este suficient pentru ca persoana să nu se îmbolnăvească. Pentru fiecare virus, acesta este diferit și chiar și modul în care este determinat variază.

„Practic, este vorba de niveluri de anticorpi sau de anticorpi neutralizanți pe mililitru de sânge", a declarat Mark Slifka, profesor la Oregon Health & Science University.

Un prag de 0,01 unități internaționale pe mililitru a fost confirmat pentru tetanos în 1942, când o pereche de cercetători germani s-au expus intenționat la toxină pentru a testa rezultatele studiilor anterioare pe animale.

„Unul dintre ei și-a administrat singur două doze letale de tetanos în coapsă și a monitorizat cât de bine a mers", a declarat Dr. Slifka. "Colegul său a făcut trei doze letale". Niciunul dintre ei nu s-a îmbolnăvit.

Un prag pentru rujeolă a fost fixat în 1985, după ce un cămin universitar a fost expus la boală la scurt timp după o campanie de donare de sânge. Cercetătorii au verificat concentrațiile de anticorpi din donațiile de sânge ale studenților și au identificat 0,02 unități internaționale pe mililitru ca fiind nivelul necesar pentru a preveni infecția.

În cazul acestor boli, amploarea răspunsului la vaccinuri, combinată cu rata de degradare a anticorpilor, produce răspunsuri imune durabile: Anticorpii împotriva rujeolei se descompun lent. Anticorpii antitetanos se descompun mai repede, dar vaccinul determină organismul să producă mult mai mult decât are nevoie, compensând declinul.

"Suntem norocoși cu tetanosul, difteria, rujeola și vaccinia", a declarat Dr. Slifka. "Am identificat care este pragul de protecție. Urmăriți declinul anticorpilor în timp și, dacă știți care este pragul de protecție, puteți calcula durabilitatea protecției. Cu Covid, nu știm".

Din punct de vedere istoric, cele mai eficiente vaccinuri au folosit virusuri care, în esență, generează imunitate pe tot parcursul vieții.

Vaccinurile împotriva rujeolei și a varicelei utilizează virusuri replicante.

Vaccinurile nereplicante și vaccinurile pe bază de proteine (cum ar fi cel pentru tetanos) nu durează la fel de mult timp, dar eficacitatea lor poate fi îmbunătățită prin adăugarea unui adjuvant - o substanță care sporește amploarea răspunsului.

Vaccinurile împotriva tetanosului și hepatitei A folosesc un adjuvant.

Vaccinurile Covid-19 de la Johnson & Johnson și AstraZeneca folosesc adenovirus nereplicat și nu conțin un adjuvant. Vaccinurile Covid-19 cu ARN mesager Pfizer și Moderna, care funcționează diferit, nu conțin niciun virus.

Complicând și mai mult lucrurile, virușii și bacteriile care suferă mutații pentru a scăpa de răspunsul imunitar al organismului sunt mai greu de controlat.

Rujeola, oreionul, rubeola și varicela nu suferă aproape deloc mutații, dar au fost descoperite cel puțin opt variante ale SARS-CoV-2, virusul care provoacă Covid-19, potrivit British Medical Journal.

"Aceasta face mai complicat ca vaccinul să funcționeze", a declarat Dr. Slifka. "Urmărim mai multe ținte în timp. De asemenea, gripa suferă mutații. În cazul gripei, ne-am adaptat făcând în fiecare an un nou vaccin antigripal care să se potrivească cât mai bine cu noua tulpină de gripă".

Vaccinurile antigripale pot oferi protecție timp de cel puțin șase luni.

Lăsând la o parte complexitatea elaborării unui vaccin eficient pentru a combate un virus care își schimbă forma, unele speranțe s-au învârtit în jurul posibilității de a învinge Covid-19 prin obținerea imunității de turmă, dar, potrivit Dr. Antia, modul în care coronavirusurile infectează organismul face ca acest lucru să fie o provocare.

"Este foarte puțin probabil ca vaccinurile să ducă la o imunitate de turmă de lungă durată pentru multe infecții respiratorii", a declarat Dr. Antia. "Imunitatea de turmă durează doar pentru o perioadă modestă de timp. Depinde de cât de repede se schimbă virusul. Depinde de cât de repede scade imunitatea".

O parte a problemei este faptul că coronavirusurile se replică atât în tractul respirator superior, cât și în cel inferior.

„Avem o circulație bună în plămâni și în corp, dar nu și pe suprafețele nărilor", a spus doctorul Slifka. "Putem bloca o boală severă deoarece există anticorpi în tractul respirator inferior".

Dar riscul de infecții de nivel scăzut în tractul respirator superior poate persista.

În continuare, vaccinurile Covid-19 vor fi actualizate pentru a combate variantele virusului și, potrivit cercetătorilor de la Imperial College London, următoarea generație de vaccinuri s-ar putea concentra, de asemenea, pe creșterea imunității la nivelul suprafețelor umede ale nasului și plămânilor.

Între timp, evitarea virusului ar putea necesita o altă doză.