De ce s-a îndrăgostit Juncker de România?

Sursa: ziare.com

În discursul sau despre „starea uniunii”, ţinut la Bruxelles pe 13 iunie, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a făcut mai multe referiri la România.

În 30 martie 2019, a doua zi după ce Marea Britanie va fi părăsit UE, la Sibiu va avea loc o reuniune specială menită să transmită un mesaj de solidaritate pentru toţi cetăţenii celor 27 de state rămase în Uniune.

Dar de ce a fost ales Sibiul, de ce a fost aleasă România pentru acest eveniment care va rămâne în istorie ca începutul unei noi epoci pentru Bătrânul Continent?

Acum câteva luni, Jean-Claude Juncker a vizitat România şi alături de comisarul Corina Creţu a participat la „întâlnirea cu cetăţenii”, un eveniment foarte drag şi pe care l-a cultivat îndelung în mandatul său de preşedinte al Comisiei.

La acea întâlnire, domnul Juncker s-a arătat extrem de dezamăgit de faptul că majoritatea cetăţenilor din Marea Britanie au votat pentru Brexit şi a adăugat că această decizie „îi va costa”.

Acum, însă, Jean-Claude Juncker anunţă în faţa Parlamentului European că toate economiile din UE au înregistrat creştere economică în ultimul an, că la nivelul continentului progresul a fost de 2,6% din PIB şi că s-au creat peste opt milioane de noi locuri de muncă.

„E meritul nostru că planul european de investiţii a generat până acum investiţii în valoare de 225 miliarde de euro. În urma acestui plan, s-au acordat împrumuturi către mai mult de 445.000 de firme mici şi au fost finanţate peste 270 de proiecte de infrastructură. Putem spune astăzi că, datorită unor acţiuni hotărâte, băncile europene au din nou puterea financiară de a acorda împrumuturi companiilor, astfel încât acestea să crească şi să creeze noi locuri de muncă.

Şi putem spune că e şi meritul nostru că deficitele publice au scăzut de la 6,6% la 1,6%”, a subliniat Jean-Claude Juncker în raportul sau.

Revanşa şi o Românie mai puternică

Între timp, peste Canalul Mânecii, britanicii s-au trezit că lira s-a devalorizat la un nivel fără precedent fiind aproape la paritate cu euro, că preţul educaţiei şi al sănătăţii au crescut în ritm accelerat, că negocierile pentru Brexit stagnează, iar Guvernul May nu are o strategie clară în ce priveşte viitorul Marii Britanii după ieşirea din Uniunea Europeană.

„Întrebarea este cât timp firmele britanice vor rămâne pe autopilot. Chiar şi cei care nu îşi schimbă comportamentul din cauza perspectivelor Brexit vor fi afectaţi de realitatea sa în următoarele 18 luni.

Adoptarea unei politici restrictive de imigrare post-Brexit, aşa cum a fost descrisă într-un document publicat pe surse de către biroul de afaceri interne, sau nerealizarea înţelegerilor de comerţ cu UE ar priva întreprinderile de oamenii şi de produsele pe care se bazează. Rezultatul crizei economice ar afecta toate firmele, inclusiv cele care se simt izolate în ce priveşte interacţiunea cu UE. Recesiunea poate fi doar amânată. Deocamdată, însă, afacerile britanice se îndreaptă cu bucurie spre necunoscut”, scrie The Economist, într-un articol publicat la începutul lunii septembrie.

A durat un pic mai mult de un an până când domnul Juncker şi-a luat revanşa, iar vestea bună e că îşi doreşte şi o Românie puternică.

„O uniune mai strânsă trebuie, de asemenea, să devină mai incluzivă. Dacă vrem să consolidăm protecţia frontierelor noastre externe, atunci trebuie să deschidem imediat spaţiul Schengen de liberă circulaţie către Bulgaria şi România.

De asemenea, ar trebui să permitem Croaţiei să devină un membru Schengen complet, odată ce îndeplineşte toate criteriile”, a spus Jean-Claude Juncker în discursul său.

Îşi doreşte o Românie mai puternică, în primul rând, pentru că are o poziţie strategică importantă în raport cu ameninţările ce vin din Rusia şi cu cele venite dinspre Orientul Apropiat. În al doilea rând, ţara noastră are o economie destul de puternică şi în creştere, iar cu puţin ajutor de la Bruxelles, acţiunile inconştiente ale Guvernului PSD pot fi limitate şi e foarte important pentru Uniunea Europeană ca România să devină o poveste de succes şi un exemplu pentru statele din Balcani care bat la porţile Bruxelles-ului.

Populaţia susţine Uniunea, şi alături de statele baltice, România poate forma o linie de apărare împotriva agresiunilor de la răsărit.

Război declarat partidelor extremiste şi anti-europene

Semnalul transmis de Juncker e clar. Se va ocupa de România în viitorul apropiat, ceea ce este o veste proastă pentru Liviu Dragnea.

„În 2018, voi acorda o atenţie specială Estoniei, Letoniei, Lituaniei şi României. Acesta este anul în care vor sărbători 100 de ani de existenţă. Cei care vor să modeleze viitorul continentului nostru ar trebui să înţeleagă şi să onoreze istoria noastră comună. Asta include şi aceste patru ţări - Europa nu ar fi întreagă fără ele”, a spus Jean-Claude Juncker în faţa Parlamentului European.

Preşedintele PSD a înţeles ce a vrut din discursul preşedintelui Comisiei, dar liniile trasate de discursul acestuia merg spre „mai multă Europă” şi nu mai puţină, cum încearcă Liviu Dragnea să promoveze în aceste zile, călcând puternic pe pedala naţionalismului şi a populismului, pentru a-şi subordona sistemul de justiţie.

„Fiecare cu îngrijorările lui. Şi eu sunt îngrijorat când ambasadorii merg la miniştri în fiecare zi să promoveze interesele unor companii străine. Cine ştie, poate cineva se gândeşte că poate şi asta înseamnă acte de corupţie. Ca sigur că, dacă aţi merge dumneavoastră la un ministru să promovaţi interesele unei companii, aţi avea o problemă”, a declarat Liviu Dragnea.

Referirile la România din discursul lui Junker arată că acesta e foarte bine informat despre situaţia politică din ţara noastră, iar preşedintele Comisiei Europene le-a arătat pisica grupărilor extremiste şi populiste din Europa, anunţând crearea unui mecanism de finanţare a formaţiunilor politice care îmbrăţişează valorile fundamentale ale Uniunii Europene - libertate, egalitate şi domnia legii.

Acest mecanism de finanţare va fi o pârghie care va fi folosită pentru a scoate de pe scena politică grupările extremiste şi anti-europene ce pot deturna democraţia dintr-un stat european.

„Aş dori să văd că partidele politice europene îşi încep campania electorală pentru viitoarele alegeri mult mai devreme decât în trecut. Prea des alegerile la nivel european au fost reduse la nimic mai mult decât suma campaniilor naţionale. Democraţia europeană merită mai mult. Astăzi, Comisia propune noi norme privind finanţarea partidelor şi fundaţiilor politice. Nu ar trebui să umplem cuferele grupărilor extremiste şi anti-europene. Ar trebui să oferim partidelor europene mijloacele de a se organiza mai bine”, a subliniat preşedintele Comisiei în raportul său.

Europa trece printr-un moment bun, trebuie profitat

Jean-Claude Juncker, prin discursul ţinut în faţă Parlamentului Europei, a promis că va crea instituţii şi mecanisme eficiente prin care cetăţenii uniunii să beneficieze de pe urma acestei asocieri libere de state naţionale.

Domnia sa a subliniat că e un moment bun, iar experienţa negativă a Marii Britanii i-a determinat pe oameni să îmbrăţişeze valorile comune, încrederea în UE fiind la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani.

„Declaraţia preşedintelui Juncker privind statul de drept, despre care a spus că este obligatoriu pentru toate statele membre, şi nu opţional, înseamnă o veste rea pentru toţi politicienii din România care cred că pot controla justiţia, dar o veste extraordinară pentru cetăţenii cinstiţi care vor domnia legii”, a scris eurodeputatul român (PMP) Siegfried Mureşan pentru Ziare.com, comentând importanța discursului ţinut de preşedintele Comisiei Europene în faţa Parlamentului.

Şi uite aşa, la 100 de ani de la Marea Unire, România poate profita din nou de un context favorabil care să o transforme într-o economie puternică şi într-un pol de stabilitate în frământatul Est al Europei.

Sursa: ziare.com