Cum i-a CEDAT România Rusiei 25% din piaţa internă de gaze. Mecanismul suspect care loveşte şi în buget, şi în economie

Sursa: ziare.com

Companiile ruseşti au ajuns în noiembrie 2016 la o cotă de 25% din piaţa de gaze a României, faţă de doar 5% în ianuarie.

Mecanismul care a făcut posibil acest lucru e complicat şi e greu de ştiut, astăzi, dacă e vorba de incompetenţă, rea credinţă sau de lipsă de viziune.

Dincolo de creşterea gradului de dependenţă faţă de ruşi, mai există două prejudicii:

• un prejudiciu bugetar, prin pierderea de către stat a unor venituri însemnate;
• un prejudiciu economic pentru Romgaz, care a scăzut producţia şi care va avea serioase probleme tehnice şi de costuri la reluarea acesteia în punctele pe care le închide astăzi prin pierderea cotei de piaţă.

În funcţie de actori, situaţia are explicaţii diferite, dar imaginea de ansamblu este aceeaşi: într-o perioadă în care Rusia caută cu înfrigurare venituri să îşi cârpească economia şi să asigure „benzină” maşinii de propagandă, o mână de ajutor vine din România.

Chestiunea în litigiu

Totul a început cu OUG 7/2013 emisă de Guvernul Ponta - prin care impunea impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute că urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale - în acea perioadă de disperare financiară care a dus şi la introducerea „taxei pe stâlp”.

Următorul pas a fost făcut de către conducerea actuală a Ministerului de Finanţe, în urma negocierilor cu actorii din piaţa românească, dar - lucru esenţial! - în altă conjunctură de preţ.

Detaliile:

Ministrul de Finanţe, Anca Dragu, anunţa în urmă cu două săptămâni că proiectul de lege privind redevenţele petroliere a fost finalizat şi că acesta prevede menţinerea nivelului actual al taxării în domeniu, concomitent cu acordarea unor deduceri pentru investiţiile offshore.

Aprobarea proiectului a fost lăsată însă pe seama viitorului Guvern şi a viitorului Parlament.

În paralel cu acest proiect, principalii actori interni din piaţa gazelor - Romgaz şi Petrom - au solicitat, afirmă surse din Ministerul de Finanţe, modificarea ordonanţei care instituie impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale.

Demersul a fost bazat pe constatarea că preţurile internaţionale la gaze au coborât de ceva vreme sub pragul minim de 72 lei/MWh, stabilit în 2013 ca reper în calcularea impozitului de respectiva ordonanţă.

Că „revanşa” faţă de presiunile constante pe care reprezentanţi de marcă ai industriei petroliere le-au făcut pentru menţinerea nivelului de redevenţe, conducerea ministerului a decis însă că ordonanţa rămâne neschimbată.

Dar ceva se schimbase: tendinţa preţurilor a fost de a coborî între timp sub minimul impozitat prin ordonanţă, astfel încât producătorii interni ar fi fost puşi în situaţia să plătească impozite la un nivel mai mare decât cel care s-ar fi aplicat la preţul de vânzare.

În scenă intră în acest moment - cel puţin în explicaţiile oficialilor implicaţi în mecanism - o prezumtivă teamă de Curtea de Conturi.

Rusia, la concurenţă cu Romgaz

O interpretare originală a conducerii Romgaz (cel mai important producător intern) asupra semnificaţiei preţului minim de 72 lei/MWH (la care se face impozitarea minimă prevăzută de OUG 7/2013) a dus la aplicarea unor preţuri de vânzare care au determinat consumatorii industriali să se orienteze către importul de gaze naturale.

Autoritatea de reglementare priveşte situaţia detaşat. „Preţul gazelor de import este mai competitiv, iar furnizorii se îndreaptă spre această sursă. În momentul în care preţurile sunt mici, pot intra gaze până la 40% din import”, susţinea Niculae Havrileţ (ANRE) la începutul lunii noiembrie, la un congres al Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România.

Un detaliu aici: preţul gazelor de import e mai competitiv, tocmai pentru că nu există suprataxa la un preţ mai mare decât cel de vânzare.

Procentul de 40% importuri este o probabilitate, preşedintele ANRE prezentând situaţia la zi: importul zilnic este de 10 milioane mc/zi pentru un consum intern de 40 milioane mc/zi.

Asta înseamnă că astăzi România consumă 25% gaze din import. Importul este asigurat de companii din Rusia.

De precizat: potrivit statisticilor oficiale ale ANRE, în ianuarie 2016, importurile contau în proporţie de 5% în piaţa de consum internă. Nivelul s-a menţinut relativ constant până în aprilie 2016 (5,96% importuri).

Sursa: ziare.com