Trump vine cu „forţe masive” la Davos 2026, iar liderii globali pregătesc contraofensiva pentru salvarea ordinii mondiale

Atmosfera de la Forumul Economic Mondial 2026 este departe de tema oficială a ediţiei din acest an, ”Un spirit al dialogului”. Aceasta se întâmplă în condiţiile în care preşedintele american Donald Trump se întoarce la Davos după 12 luni marcate de rupturi diplomatice, ameninţări comerciale şi reacţii în lanţ pe pieţele internaţionale.

Cu o delegaţie americană fără precedent ca mărime şi greutate politică, Trump domină agenda unui forum desfăşurat între 19 şi 23 ianuarie, în plină turbulenţă geopolitică. Liderii europeni şi instituţiile multilaterale încearcă, în paralel, să salveze ceea ce a mai rămas din ordinea globală postbelică.

Preşedintele american soseşte în Elveţia însoţit de secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Trezoreriei Scott Bessent, secretarul comerţului Howard Lutnick şi trimisul special Steve Witkoff. Este o demonstraţie clară că Washingtonul vrea să folosească Davos pentru a proiecta forţă şi pentru a modela agenda economică globală.

Anul trecut, la doar câteva zile după inaugurare, Trump a rostit un discurs agresiv. A avertizat cu tarife generalizate, a presat NATO pentru creşterea bugetelor militare şi a cerut Rezervei Federale reducerea imediată a dobânzilor. A fost un preambul pentru un an dominat de conflict comercial, tensiuni militare şi decizii unilaterale.

La un an distanţă, ”spiritul dialogului” pare mai greu de găsit ca oricând. Războiul din Ucraina continuă, iar preşedintele Volodimir Zelenski este prezent la Davos pentru a-şi consolida sprijinul internaţional. În acelaşi timp, Europa se confruntă cu o nouă criză: cu doar câteva zile înainte de forum, Trump a ameninţat cu tarife punitive statele europene care nu îi susţin planul de a anexa Groenlanda, obligând ambasadorii UE să convoace discuţii de urgenţă înainte de reuniune.

Raportul anual privind riscurile globale al WEF, bazat pe mai mult de 1.300 de răspunsuri de la oficiali, directori şi academicieni, reflectă aceeaşi realitate tensionată. ”Confruntarea geoeconomică” este considerată cel mai mare pericol pentru următorii doi ani, urmată de riscul unui război între state.

În acest context, acţiunile unilaterale ale Washingtonului au amplificat instabilitatea globală. În ultimele săptămâni, Trump a trimis trupe pentru a-l captura pe liderul Venezuelei, Nicolás Maduro; a declarat că Ucraina este mai reticentă la pace decât Rusia; şi a ameninţat Iranul cu o intervenţie militară dacă represiunea continuă.

Secretarul general al ONU, António Guterres, avertizează că ”atunci când liderii ignoră regulile internaţionale şi aleg doar ce le convine, nu doar subminează ordinea globală, ci creează un precedent periculos”.

Dincolo de retorică, cifrele confirmă deteriorarea climatului global. Cheltuielile militare au ajuns la 2,7 trilioane de dolari, cea mai mare creştere de după Războiul Rece, semnalând o cursă a înarmării tot mai accentuată.

Totuşi, la Davos apare şi o contraofensivă. Bancherii centrali, de regulă reticenţi în a intra în dezbateri politice, ies acum la rampă cu o scrisoare comună. Ei apără independenţa Rezervei Federale, după atacurile repetate ale administraţiei americane asupra preşedintelui Fed, Jerome Powell.

Lideri europeni precum preşedintele francez şi şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vin în Elveţia cu un mesaj clar. Ei pledează pentru apărarea comerţului liber, pentru consolidarea cooperării transatlantice şi pentru un sprijin ferm acordat Ucrainei.

Deşi comportamentul SUA domină discuţiile, alte puteri continuă să se mobilizeze. ONU pregăteşte lansarea unui panel ştiinţific independent pentru monitorizarea inteligenţei artificiale. Iniţiativa încearcă să ofere un contrapunct modelelor comerciale dezvoltate de giganţii americani, vizibili în fiecare colţ al promenadelor din Davos.

Forumul rămâne un magnet pentru elita globală, în ciuda criticilor legate de lipsa de eficienţă şi de impactul asupra mediului. Participă peste 60 de şefi de stat şi de guvern, 55 de miniştri ai economiei şi finanţelor şi peste 800 de directori generali. Este un semnal că interesul pentru networkingul strategic rămâne intact.

Analiza Greenpeace arată însă că numărul zborurilor cu avioane private către Davos a crescut de peste trei ori faţă de 2023, contrazicând puternic retorica despre sustenabilitate.

Ediţia 2026 marchează şi o premieră: absenţa fondatorului WEF, Klaus Schwab. După acuzaţii privind cheltuieli neautorizate, respinse ulterior de o investigaţie internă, Schwab a părăsit conducerea forumului, deşi lansează un nou volum, ”Restoring Truth and Trust”, chiar în timpul reuniunii.

Criticile la adresa WEF nu lipsesc. Unii foşti ”tineri lideri globali” susţin că forumul nu mai are relevanţa de altădată. Alţii, precum Jamie Drummond, speră încă să folosească Davosul pentru a influenţa decidenţii, chiar dacă ”nu mai este în perioada sa de glorie”.

În ciuda acestui declin perceput, Davos rămâne scena pe care se confruntă viziunile pentru ordinea globală. Iar in acest an, în timp ce Trump vine ”cu forţe masive”, restul lumii încearcă să demonstreze că multilateralismul nu este încă mort.