Stiri
Culise // „Cenușăreasa” din Constituție
Social
31.08.2013
13:16
3692
3692
Fostul ministru al Știinţei şi Învăţământului în perioada 1990-1994, Nicolae Mătcaș, dezvăluie ce lupte s-au dat în culise atunci, la începuturi, pentru a împiedica introducerea și păstrarea cursului de limbă și literatură română în școli
Mariana Rață
A fost „încoronată” prin Declarația de Independență la doi ani după ce i s-a spus pe nume, dar la adoptarea Constituției i-a fost „răpit” tronul și a fost alungată de la palat. De mai bine de 19 ani, limba română își strânge „oaste” pentru a reveni în scaunul de domnie. „Ostași” și-a crescut în școli, licee, universități, acolo unde românofobii moldoveniști aflați la guvernare nu au avut curajul și puterea de a interveni. La începuturi, s-au dat lupte subterane aprige pentru a păstra cursul de predare a limbii și literaturii române în instituțiile de învățământ din R. Moldova.
O luptă crâncenă
Profesorul universitar Nicolae Mătcaş, ministru al Știinţei şi Învăţământului din R. Moldova în perioada 1990-1994, cel căruia îi datorăm revenirea limbii române în spațiul dintre Prut și Nistru, își amintește că la etapa preministerială (1988-1990) a fost o luptă crâncenă pentru a le demonstra neprietenilor de ce „limba moldovenească” (sintagma „limba română” era scoasă totalmente din uz în timpul URSS-ului) trebuie să devină limbă de stat şi de ce este necesar să revenim la grafia latină. Pentru a se asigura că adevărul nu va fi tăinuit la infinit, Mătcaș, împreună cu colegul său Ion Dumeniuk, au strecurat în proiectul de lege privind atribuirea statutului de limbă de stat ideea unităţii de limbă moldo-română.
Reforme-fulger
Victoria legislativă nu a însemnat însă sfârșitul războiului. „Când am preluat portofoliul Ministerului Ştiinţei şi Învăţământului (iunie 1990), chiar de la început, împreună cu dl acad. Petru Soltan, preşedintele Comisiei pentru ştiinţă şi învăţământ din Parlament, am elaborat o dispoziţie către toate inspectoratele raionale prin care au fost introduse două discipline de studiu obligatorii şi pentru şcolile alolingve şi manualele respective erau numite pentru prima oară curajos şi corect: „Limba şi literatura română” şi „Istoria românilor”. Nu aveam când lua în seamă dificultăţile, reacţiile de opunere sau nemulţumire”, susține Mătcaș, recunoscând că acestea au fost cu duiumul. Profesori instruiți nu erau, literatură și manuale – de asemenea. „Au fost aduse în regim de urgenţă manuale din România, a fost editată ad-hoc o istorie a românilor, care se termina cu cedarea Basarabiei, au fost organizate pe loc cursuri de perfecţionare la literatura română şi istoria românilor, ulterior trimişi la perfecţionare în România profesorii de literatură şi istorie”, își amintește fostul ministru.
Presiuni de la Ambasada Rusiei
Despre presiunile care au existat atunci, Mătcaș susține că cele mai multe veneau din partea Ambasadei Federaţiei Ruse în R. Moldova, a parlamentarilor moldoveni, a unor cadre didactice deprinse să nu mai studieze nimic şi din partea rusofonilor şi a interfrontiştilor.
„Pur şi simplu nu am ţinut cont de ele, chiar cu riscul de a fi demis. Timpul era limitat, trebuiau făcute cât mai multe şi temeinic pentru înrădăcinarea adevărului istoric în conştiinţa mutilată sau neformată a românilor basarabeni. În şedinţa biroului Partidului Democrat Agrar din Moldova a fost emisă opinia că ministrul Învăţământului, Nicolae Mătcaş, ar fi românizat învăţământul moldovenesc şi ar fi reetnizat generaţia de tineri moldoveni. Interfrontiştii au încercat să mă destituie. Le-am demonstrat tuturor în Parlament că nu au dreptate în faţa adevărurilor indiscutabile, încât m-au mai lăsat până în 1994”, susține fostul ministru.
Speranțe pierdute
„Sărbătoarea” limbii s-a terminat însă odată cu venirea la putere a agrarienilor. Mătcaș a fost demis și lăsat fără loc de muncă la catedră, din care cauză a fost nevoit să ia calea exilului în România, iar noii miniștri au şi purces la „respectarea art. 13 din Constituţie privind denumirea limbii”, la „planificarea elaborării de dicţionare moldo-române” (miniştrii Gaugaş, Sima), la „apărarea statalităţii moldoveneşti”, la înlocuirea cursului de istorie a românilor cu aşa-numita istorie integrată, la eliminarea din şcoli a manualelor donate de ministerul din România.
„Am pierdut multe din speranţele care licăreau în zorii suveranităţii şi independenţei. Am vrut să fim liberi, şi nu suntem. Am vrut să ieşim de sub incidenţa unui pact de agresiune recunoscut drept nul şi neavenit, dar nu am reuşit. Elaborasem un plan complex de realizare a măsurilor privind implementarea legilor despre limbi, care a fost zădărnicit chiar de conducerea R. Moldova”, constată, cu regret, Nicolae Mătcaș, sugerând că trebuie schimbate de urgenţă legile despre limbi.
Curtea Constituțională o va judeca
Până una alta, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe pe 12 septembrie asupra sesizării depuse de deputatul liberal Ana Guțu despre posibilitatea echivalării sintagmei „limba moldovenească” din Constituție cu sintagma „limba română”, din moment ce sintagma „limba română” este în exclusivitate valabilă din punct de vedere ştiinţific şi aplicată fără excepţii în realităţile educaţionale şi ştiinţifice din R. Moldova. Guțu consideră că interpretarea acestui articol din Constituție ar permite să ne debarasăm de rușinoasa utilizare a sintagmei „limba de stat” în toate documentele birocratice, care este o pretinsă scuză pentru a nu „încălca norma constituțională” și o manieră fariseică de a nu utiliza sintagma „limba română”.
Limba română, probă de foc pentru alolingvi
Potrivit recensământului național din 2004, în R. Moldova locuiesc peste 840 de mii de cetățeni care vorbesc doar limba rusă. Situația pare să nu se fi schimbat esențial. Or, la examenele de bacalaureat din acest an, aproape 13% din elevii din școlile alolingve au picat proba la limba și literatura română.
Examene doar în română pentru cetățenie
Din acest an, străinii care vor să obțină cetățenia R. Moldova nu vor mai avea opțiunea de a susține în limba rusă examenul de cunoaștere a Constituției.
Decizia referitoare la susținerea examenului în limba română a fost aprobată de Guvern în urmă cu două săptămâni.
Ministrul Educației, Maia Sandu, care a venit cu propunerea de modificare a legii, a calificat drept lipsită de logică procedura de susținere a examenului în limba română sau rusă.
Câinii din R. Moldova învață limba română
Recent, autoritățile din R. Moldova au cerut poliției să își dreseze câinii și să le dea comenzile doar în limba română. Acest lucru este prevăzut într-o înțelegere de colaborare dintre ministerele Afacerilor Interne din R. Moldova și România. Specialiștii salută inițiativa, dar spun că doar noile generații de câini vor putea fi instruiți astfel. Mai mult, în prezent nu există cărți specializate pentru dresarea patrupezilor în română.
Până acum, câinii de serviciu din Republica Moldova erau dresați în limba română, rusă, dar și franceză.
Mariana Rață
A fost „încoronată” prin Declarația de Independență la doi ani după ce i s-a spus pe nume, dar la adoptarea Constituției i-a fost „răpit” tronul și a fost alungată de la palat. De mai bine de 19 ani, limba română își strânge „oaste” pentru a reveni în scaunul de domnie. „Ostași” și-a crescut în școli, licee, universități, acolo unde românofobii moldoveniști aflați la guvernare nu au avut curajul și puterea de a interveni. La începuturi, s-au dat lupte subterane aprige pentru a păstra cursul de predare a limbii și literaturii române în instituțiile de învățământ din R. Moldova.
O luptă crâncenă
Profesorul universitar Nicolae Mătcaş, ministru al Știinţei şi Învăţământului din R. Moldova în perioada 1990-1994, cel căruia îi datorăm revenirea limbii române în spațiul dintre Prut și Nistru, își amintește că la etapa preministerială (1988-1990) a fost o luptă crâncenă pentru a le demonstra neprietenilor de ce „limba moldovenească” (sintagma „limba română” era scoasă totalmente din uz în timpul URSS-ului) trebuie să devină limbă de stat şi de ce este necesar să revenim la grafia latină. Pentru a se asigura că adevărul nu va fi tăinuit la infinit, Mătcaș, împreună cu colegul său Ion Dumeniuk, au strecurat în proiectul de lege privind atribuirea statutului de limbă de stat ideea unităţii de limbă moldo-română.
Reforme-fulger
Victoria legislativă nu a însemnat însă sfârșitul războiului. „Când am preluat portofoliul Ministerului Ştiinţei şi Învăţământului (iunie 1990), chiar de la început, împreună cu dl acad. Petru Soltan, preşedintele Comisiei pentru ştiinţă şi învăţământ din Parlament, am elaborat o dispoziţie către toate inspectoratele raionale prin care au fost introduse două discipline de studiu obligatorii şi pentru şcolile alolingve şi manualele respective erau numite pentru prima oară curajos şi corect: „Limba şi literatura română” şi „Istoria românilor”. Nu aveam când lua în seamă dificultăţile, reacţiile de opunere sau nemulţumire”, susține Mătcaș, recunoscând că acestea au fost cu duiumul. Profesori instruiți nu erau, literatură și manuale – de asemenea. „Au fost aduse în regim de urgenţă manuale din România, a fost editată ad-hoc o istorie a românilor, care se termina cu cedarea Basarabiei, au fost organizate pe loc cursuri de perfecţionare la literatura română şi istoria românilor, ulterior trimişi la perfecţionare în România profesorii de literatură şi istorie”, își amintește fostul ministru.
Presiuni de la Ambasada Rusiei
Despre presiunile care au existat atunci, Mătcaș susține că cele mai multe veneau din partea Ambasadei Federaţiei Ruse în R. Moldova, a parlamentarilor moldoveni, a unor cadre didactice deprinse să nu mai studieze nimic şi din partea rusofonilor şi a interfrontiştilor.
„Pur şi simplu nu am ţinut cont de ele, chiar cu riscul de a fi demis. Timpul era limitat, trebuiau făcute cât mai multe şi temeinic pentru înrădăcinarea adevărului istoric în conştiinţa mutilată sau neformată a românilor basarabeni. În şedinţa biroului Partidului Democrat Agrar din Moldova a fost emisă opinia că ministrul Învăţământului, Nicolae Mătcaş, ar fi românizat învăţământul moldovenesc şi ar fi reetnizat generaţia de tineri moldoveni. Interfrontiştii au încercat să mă destituie. Le-am demonstrat tuturor în Parlament că nu au dreptate în faţa adevărurilor indiscutabile, încât m-au mai lăsat până în 1994”, susține fostul ministru.
Speranțe pierdute
„Sărbătoarea” limbii s-a terminat însă odată cu venirea la putere a agrarienilor. Mătcaș a fost demis și lăsat fără loc de muncă la catedră, din care cauză a fost nevoit să ia calea exilului în România, iar noii miniștri au şi purces la „respectarea art. 13 din Constituţie privind denumirea limbii”, la „planificarea elaborării de dicţionare moldo-române” (miniştrii Gaugaş, Sima), la „apărarea statalităţii moldoveneşti”, la înlocuirea cursului de istorie a românilor cu aşa-numita istorie integrată, la eliminarea din şcoli a manualelor donate de ministerul din România.
„Am pierdut multe din speranţele care licăreau în zorii suveranităţii şi independenţei. Am vrut să fim liberi, şi nu suntem. Am vrut să ieşim de sub incidenţa unui pact de agresiune recunoscut drept nul şi neavenit, dar nu am reuşit. Elaborasem un plan complex de realizare a măsurilor privind implementarea legilor despre limbi, care a fost zădărnicit chiar de conducerea R. Moldova”, constată, cu regret, Nicolae Mătcaș, sugerând că trebuie schimbate de urgenţă legile despre limbi.
Curtea Constituțională o va judeca
Până una alta, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe pe 12 septembrie asupra sesizării depuse de deputatul liberal Ana Guțu despre posibilitatea echivalării sintagmei „limba moldovenească” din Constituție cu sintagma „limba română”, din moment ce sintagma „limba română” este în exclusivitate valabilă din punct de vedere ştiinţific şi aplicată fără excepţii în realităţile educaţionale şi ştiinţifice din R. Moldova. Guțu consideră că interpretarea acestui articol din Constituție ar permite să ne debarasăm de rușinoasa utilizare a sintagmei „limba de stat” în toate documentele birocratice, care este o pretinsă scuză pentru a nu „încălca norma constituțională” și o manieră fariseică de a nu utiliza sintagma „limba română”.
Limba română, probă de foc pentru alolingvi
Potrivit recensământului național din 2004, în R. Moldova locuiesc peste 840 de mii de cetățeni care vorbesc doar limba rusă. Situația pare să nu se fi schimbat esențial. Or, la examenele de bacalaureat din acest an, aproape 13% din elevii din școlile alolingve au picat proba la limba și literatura română.
Examene doar în română pentru cetățenie
Din acest an, străinii care vor să obțină cetățenia R. Moldova nu vor mai avea opțiunea de a susține în limba rusă examenul de cunoaștere a Constituției.
Decizia referitoare la susținerea examenului în limba română a fost aprobată de Guvern în urmă cu două săptămâni.
Ministrul Educației, Maia Sandu, care a venit cu propunerea de modificare a legii, a calificat drept lipsită de logică procedura de susținere a examenului în limba română sau rusă.
Câinii din R. Moldova învață limba română
Recent, autoritățile din R. Moldova au cerut poliției să își dreseze câinii și să le dea comenzile doar în limba română. Acest lucru este prevăzut într-o înțelegere de colaborare dintre ministerele Afacerilor Interne din R. Moldova și România. Specialiștii salută inițiativa, dar spun că doar noile generații de câini vor putea fi instruiți astfel. Mai mult, în prezent nu există cărți specializate pentru dresarea patrupezilor în română.
Până acum, câinii de serviciu din Republica Moldova erau dresați în limba română, rusă, dar și franceză.
Stiri relevante
11.03.2024
16:31
2736
„Limba ROMÂNĂ, unica stăpână” în R. Moldova. Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea semnată de Voronin, Greceanîi și Batrîncea
30.03.2023
13:20
5687
UPDATE, DOC // REZOLVAT - LIMBA ROMÂNĂ în Constituție! Răsturnare de situație, după votul ISTORIC privind înlocuirea limbii „moldovenești”. Tănase: În Constituție a fost păstrată sintagma SCANDALOASĂ „limba moldovenească”, dar exclusă „grafia latină”
16.03.2023
10:15
2430
Cazul GOOGLE: Schimbarea sintagmei „limba moldovenească” din legislația R. Moldova cu cea de „limba ROMÂNĂ” va aduce o mulțime de AVANTAJE. „Eliminăm o ABERAȚIE, iar în loc oferim inclusiv o oportunitate economică pentru cetățenii noștri”
06.03.2023
14:21
3876
VIDEO // Socialiștii și comuniștii și-au scos ortacii la un PROTEST în apărarea „limbii moldovenești”. „Eu doar limba RUSĂ o știu, dar vreau „limba moldovenească”, nu limba statului vecin. Ну шы́ всё”. Replica GUVERNĂRII
01.03.2023
12:14
4210
„Limba moldovenească” pleacă în istorie. Sintagma „limba ROMÂNĂ” va figura în Constituția R. Moldova: „Prezenta inițiativă legislativă nu constituie o inițiativă ordinară de modificare a Constituției, ci una tehnică”
27.02.2023
18:52
12323
DOC // Gata cu „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba maternă” sau „limba noastră”. În Constituția R. Moldova, dar și în toată legislația va figura „LIMBA ROMÂNĂ”
08.08.2018
20:04
5175
Care sunt limbile cele mai greu de învățat de pe mapamond? Cât de ușor poate fi învățată LIMBA ROMÂNĂ, de către un străin?
02.07.2018
13:20
2652
Ţara care a IMPORTAT gunoi de zeci de miliarde de dolari
21.03.2018
14:20
4335
Lupu, tot mai IZOLAT în rândurile PD? Diacov consideră că în Constituție demult trebuia să fie LIMBA ROMÂNĂ și pus PUNCT acestei probleme
12.01.2018
11:04
3488
O școală nouă românească a fost INAUGURATĂ la Cernăuți
12.12.2017
17:30
7598
TEST de gramatică! Află cât de bine știi limba română!
14.11.2017
11:59
4757
Dodon spune că a IDENTIFICAT 11 deputați din Parlament care se vor ALĂTURA socialiștilor
11.03.2024
16:31
30.03.2023
13:20
16.03.2023
10:15
06.03.2023
14:21
01.03.2023
12:14
27.02.2023
18:52
08.08.2018
20:04
02.07.2018
13:20
21.03.2018
14:20
12.01.2018
11:04
12.12.2017
17:30
14.11.2017
11:59
Top stiri
29.09.2026
09:30
0
A vândut iluzii, iart apoi i-a ABANDONAT // Șor numără milioanele de la adăpostul din Moscova, iar executanții săi rând pe rând bat la porțile închisorii. Un fost DEPUTAT, trimis în judecată
29.09.2026
08:54
200
Consiliile locale folosesc inteligența artificială pentru a gestiona valul de reclamații redactate cu AI
29.09.2026
08:48
185
Un localnic din Essex folosește un sistem AI construit acasă pentru a-i pune pe șoferii vitezomani pe „Zidul rușinii”
29.09.2026
06:50
366
Bilanțul atacurilor asupra Kievului: un mort și 24 de răniți, inclusiv trei copii
29.09.2026
06:39
390
Zelenski: Rusia a început mobilizarea suplimentară și pregătește desfășurarea altor 10.000 de militari nord-coreeni
29.09.2026
05:17
433
OpenAI renunță la lansarea modelului GPT-6.1 Astra din cauza riscurilor de siguranță
29.09.2026
03:40
477
Diplome universitare în crearea de conținut, la aproape 30.000 de lire sterline. Merită investiția?
29.09.2026
02:56
553
Kievul, zguduit de explozii în timpul unui atac combinat cu drone și rachete
29.09.2026
02:52
509
O dronă rusă a lovit un sat ucrainean de lângă Polonia și a avariat un punct de frontieră
29.09.2026
01:24
591
Ucraina amână cheltuielile neprioritare din cauza întârzierilor ajutorului extern: fondurile merg către apărare și protecție socială
29.09.2026
00:58
540
Putin îi prelungește cu cinci ani mandatul lui Kirill Dmitriev, emisarul Moscovei în relația cu SUA
29.09.2026
00:36
672
Putin mărește efectivele armatei Rusiei, iar Moscova majorează cu 27% cheltuielile militare pentru 2027
28.09.2026
23:24
562
Vreme predominant uscată între 29 septembrie și 5 octombrie 2026
28.09.2026
23:21
663
Atacuri ruseşti în plină zi în Ucraina: Academia Naţională de Ştiinţe din Kiev, avariată, iar cel puţin cinci persoane au murit
28.09.2026
22:44
604
Starship a ajuns pentru prima dată pe orbita Pământului, dar o problemă la motor a scurtat misiunea
28.09.2026
20:56
772
Ministrul britanic pentru IA: Regatul Unit are nevoie de un plan pentru pierderi de locuri de muncă fără precedent
28.09.2026
20:45
653
Moldova Business Week 2026: Republica Moldova își consolidează piața de capital și atrage noi investiții
28.09.2026
20:40
678
Vasile Tofan, către investitorii români: „Guvernul de la Chișinău este un partener al antreprenorilor”
28.09.2026
20:00
798
Beijingul nu comentează afirmația că Trump i-ar fi propus lui Xi să cumpere arme americane
28.09.2026
19:49
716
Premierul Vasile Tofan invită compania SITA să-și extindă activitatea în Republica Moldova
28.09.2026
19:07
707
Un bebeluș de 10 luni, salvat de chirurgii SCJU Brăila după o operație de patru ore pentru o tumoră intestinală
28.09.2026
19:00
673
Comunitățile de energie regenerabilă pot obține granturi de până la 100.000 de dolari. Apel lansat la Ialoveni
28.09.2026
18:30
751
Premierul Vasile Tofan și cancelarul Austriei au discutat despre investiții și integrarea europeană a Republicii Moldova
28.09.2026
18:17
665
La Nisporeni, Săptămâna Europeană a Sportului s-a încheiat prin sport și artă, alături de peste 200 de copii
28.09.2026
17:57
711
Valeriu Chiveri și ambasadoarea Țărilor de Jos au discutat despre reintegrarea Republicii Moldova
29.09.2026
09:30
29.09.2026
08:54
29.09.2026
08:48
29.09.2026
06:50
29.09.2026
06:39
29.09.2026
05:17
29.09.2026
03:40
29.09.2026
02:56
29.09.2026
02:52
29.09.2026
01:24
29.09.2026
00:58
29.09.2026
00:36
28.09.2026
23:24
28.09.2026
23:21
28.09.2026
22:44
28.09.2026
20:56
28.09.2026
20:45
28.09.2026
20:40
28.09.2026
20:00
28.09.2026
19:49
28.09.2026
19:07
28.09.2026
19:00
28.09.2026
18:30
28.09.2026
18:17
28.09.2026
17:57
Actualitate
Parteneri
Stiri
Imagin TULBURĂTOARE // Sfârșit tragic după un DIVORȚ dureros. Și-a anunțat moartea în direct pe rețelele de socializare și s-a împușcat în casa soției. Biletul de adio al tânărui de 30 de ani. „Cer iertare. Asta e soarta”
ULTIMA ORĂ // Sprijin financiar în prag de toamnă pentru ZECI DE MII de moldoveni. Maia Sandu a promulgat rectificarile la Legea Bugetului: Plăți unice NEIMPOZABILE de până la 4 000 de lei pentru bugetarii cu salarii sub 20 000 de lei
Premierul Tofan îl pune la punct pe socialistul Novac, care cere reducerea accizelor la carburanți de la volanul unui Land Cruiser cu un consum de 20 de litri de motorină: „Ar fi un transfer de bani de la săraci la bogați”
ANALIZĂ // EȘECUL „Lumii Ruse” în Transnistria. După 30 de ani de PROPAGANDĂ și gaz gratuit, doar 10,8% din locuitori au votat cu partidul lui Putin: „Un singur om din șapte a mers la alegerile rusești”
ULTIMA ORĂ // Nicușor Dan avertizează de la ONU asupra campaniei hibride și a presiunilor energetice ale Rusiei asupra R. Moldova: „Este a doua țară cea mai afectată de război, iar România rămâne un susținător ferm”
Punct de vedere NAȚIONAL
Curs valutar
Sondaj
Prietenii noștri
















