Cristina Țărnă: „Drepturile funcționarilor corupți au cântărit mai greu la Curtea Constituțională”

Vicedirectorul CNA afirmă că hotărârea Curții Constituționale prin care a fost declarat neconstituțional mecanismul de aplicare a Legii testării integrității a oprit brusc valul denunțurilor din partea funcționarilor a cazurilor de corupție

La 16 mai, Curtea Constituțională a declarat ilegală testarea integrității judecătorilor de către Centrul Național Anticorupție (CNA). Vicedirectorul CNA, Cristina Țărnă, explică într-un interviu acordat Ziarului NAȚIONAL cum a afectat această decizie a Curții activitatea CNA de prevenire a corupției.

Doamna Cristina Țărnă, acum o lună, Curtea Constituțională a emis o hotărâre prin care a declarat neconstituțională testarea integrității judecătorilor. Înseamnă asta că judecătorii vor rămâne definitiv în afara oricărui control de integritate?

De fapt, nu este vorba de judecători, ci de toate categoriile de agenți publici. Spuneam și cu alte ocazii că exista o neclaritate în lege în ceea ce-i privește pe judecători. Curtea Constituțională a declarat neconstituționale un șir de articole pe care era „clădit” mecanismul de aplicare a legii, astfel încât mecanismul actual nu se mai poate aplica în viitor niciunei categorii de funcționari. Pe de altă parte, date fiind mesajele puternice de nemulțumire transmise din partea Delegației UE la Chișinău și a altor ambasade în legătură cu blocarea activității de testare, rămân încrezătoare că CNA împreună cu Ministerul Justiției vor reuși, în curând, identificarea unor soluții legislative viabile pentru ca în viitorul apropiat să fie reluată activitatea de testare a integrității profesionale. Vă asigur că, atunci când va fi relansată activitatea de testare, cu siguranță nu vor mai exista incertitudini legislative în privința magistraților.

Ce înseamnă declararea neconstituțională a mecanismului de aplicare a Legii testării integrității?

La modul practic, Curtea a invalidat posibilitatea pentru ca CNA să inițieze teste de integritate în privința funcționarilor, despre care societatea și/sau CNA cunoaște că ar fi corupți, ofițerii CNA nu mai au posibilitatea să se prezinte ca și simpli cetățeni la locul de muncă al funcționarilor, înregistrând cu o cameră ascunsă felul în care ei se comportă cu cei pe care îi consideră a fi simpli cetățeni, iar dacă într-un test s-ar acumula probe că funcționarii se implică în acte de corupție – angajatorii lor nu ar mai fi obligați să-i concedieze.

În această hotărâre, Curtea face referire la principii generale precum „prezumția nevinovăției”, „motive rezonabile”, „viața privată”. De ce Curtea Constituțională consideră necesară respectarea acestor principii pentru funcționari, în detrimentul intereselor cetățenilor?

În R. Moldova, funcționarii corupți le încalcă zilnic cetățenilor drepturile omului: dreptul la viață, sănătate, justiție, proprietate, educație, la libera exprimare etc. Cu toate acestea, puse pe talerul jurisdicției constituționale, se pare că drepturile funcționarilor corupți la prezumția nevinovăției și viață privată cumva au cântărit mai greu. Dacă aș sta să analizez viața privată dusă în sărăcie de majoritatea populației țării și aș compara-o cu viața privată a unor funcționari, cu tot cu casele lor de lux, conturile în bănci elvețiene, afacerile prospere din zone off-shore și armatele de avocați de lux pe care îi închiriază la apariția celei mai mici probleme, nu prea înțeleg de ce tot pentru aceștia din urmă s-au găsit avocați la Curte, chiar dacă nici autorii sesizării nu au catadicsit să se prezinte pentru a-și susține argumentele. Scoțând în prim-plan în lumina Constituției drepturile agenților publici la viața privată, la prezumția nevinovăției și la un proces echitabil, hotărârea Curții a cam lăsat în umbră drepturile cetățenilor din ale căror impozite primesc salarii funcționarii. Or, funcționarii ar cam trebui să-și lase interesele și viața privată acasă și să se prezinte la muncă doar de dragul interesului public.

În hotărârea motivată, magistrații, de rând cu alte argumente în susținerea hotărârii lor, citează, drept sursă, o știre apărută pe ziarulnational.md, al cărui conținut a fost interpretat eronat de către Curte. Cum comentați această abordare?

Într-adevăr, în ianuarie curent, am acordat un interviu pentru ziarul dvs., în care explicam, între altele, caracterul confuz al Legii testării în ceea ce-i privește pe judecători, menționând, totodată, că CNA s-a ferit să desfășoare teste în privința lor, până când legea avea să fie clarificată. Spuneam că CNA a oferit instruiri judecătorilor privind standardele de integritate profesională, iar aceștia, în urma instruirilor, au denunțat mai multe acte de corupție. Am conchis, atunci, că Legea testării a avut un impact pozitiv în rândul judecătorilor și fără a le fi aplicabilă.

Ziarul NAȚIONAL a făcut o știre mai scurtă pe baza interviului respectiv, conținând generalizări ale jurnalistului, precum că judecătorii s-au lăsat înșelați de CNA atunci când au crezut că și ei cad sub incidența legii. Am fost nedumerită să citesc în hotărârea Curții trimiterea la una din știrile în cauză, atribuind CNA cuvintele jurnalistului, din care se face concluzia că reprezentanții concreți ai CNA care fac asemenea afirmații ar urmări scopuri obscure din aplicarea Legii testării integrității profesionale. Este clar că jurnaliștii pot fi și chiar trebuie să fie mai incisivi în exprimări, că ei caută formulări tari pentru a capta atenția publicului – e meseria lor, până la urmă. Dar am fost uimită de eroarea evidentă admisă de Curte atunci când a pus cuvintele jurnalistului pe seama CNA, îndoindu-se de motivele din care CNA ar vrea ca legea să lucreze, ajungând să invalideze mecanismul legii, probabil, și din acest motiv.

Nu vreau să cred că judecătorii Curții Constituționale au avut motive subiective să strecoare o asemenea eroare. Poate că rezultă din faptul că în timpul examinării la Curte, fiind întrebată despre acest interviu, am fost întreruptă în încercarea de a lămuri că CNA nu a făcut asemenea afirmații și că acestea aparțin jurnalistului. Mi s-a spus că judecătorii nu doresc un răspuns la întrebarea dată, iar clarificările mele se pare că nu au fost auzite.

Care sunt rezultatele obținute până în prezent urmare a testării integrității funcționarilor?

Statistica la zi a rezultatelor testării este următoarea: 65% din agenții publici testați de CNA s-au implicat în acte de corupție, 85% au acceptat nejustificat și nu au declarat cadouri, 100% nu au denunțat actele de corupție din cadrul testului. Cu toate că nu a fost denunțat niciun caz de corupție la care au fost expuși în cadrul testului, în anul 2015 rata medie lunară a actelor de corupție și influențe necorespunzătoare denunțate de către agenții publici a fost de 70 de ori mai mare decât media lunară în anii 2012-2013. Pentru comparație, în România, după introducerea testelor de integritate profesională, rata denunțării corupției de către polițiști a crescut de opt ori. În R. Moldova, denunțurile au crescut mai mult datorită instruirilor desfășurate de câțiva colegi din subdiviziunea de prevenire a CNA.

Sunteți mulțumită de aceste rezultate?

Aceste rezultate, deși par a fi îmbucurătoare, ne-au convins mai degrabă despre cât de amplă, gravă și complexă este lipsa integrității profesionale în rândul funcționarilor și că mai este foarte mult de lucru atunci când vorbim despre activitățile de prevenire a corupției, până când cetățenii de rând vor începe să simtă schimbarea de atitudine în serviciul public. CNA a fost oprit prea devreme. Hotărârea Curții Constituționale din 16 aprilie curent a oprit brusc atât valul denunțurilor din partea funcționarilor, cât și solicitările de oferire a instruirilor pentru a explica angajamentele legale de integritate profesională.

De ce CNA nu poate activa la fel de eficient ca DNA?

CNA are tot potențialul de a-și spori eficiența pe potriva DNA, în momentul în care va fi asigurat cu instrumente suficiente, iar instanțele de judecată vor examina dosarele de corupție prompt și ferm, aplicând sancțiuni în limitele prevăzute de Codul Penal și nu cu mult sub aceste limite. Cetățenii apreciază eficiența CNA prin prisma pedepselor aplicate de judecători pe dosarele de corupție. Paradoxul justiției din R. Moldova este că, deși judecătorii îi găsesc vinovați pe inculpații de corupție, practic de fiecare dată (în 80-90% din cazuri), le aplică măsuri preventive și ulterior de sancționare incredibil de indulgente. Pe de altă parte, eficiența DNA, independența și instrumentele acesteia au fost dezvoltate și protejate de atacurile politice prin intermediul Mecanismului de Monitorizare și Verificare, instrument aplicat de către Comisia Europeană ulterior aderării României la UE. Și în România, problema majoră la început erau sentințele prea blânde date inculpaților pentru corupție.

Ce părere aveți despre inițiativele Guvernului de a crea noi structuri anticorupție în cadrul CNA, dar și un Comitet anticorupție?

Aceste inițiative au fost anunțate de către prim-ministru, însă nu au fost deocamdată discutate detaliile, astfel încât îmi vine greu să fac acum niște aprecieri.

Vă mulțumim!