Convorbire crucială între Trump și Putin pentru a opri conflictul sângeros din Ucraina

Donald Trump şi Vladimir Putin vor avea luni o convorbire telefonică pentru a "pune capăt băii de sânge" din Ucraina, a declarat preşedintele american, după ce discuţiile dintre Kiev şi Moscova nu au dus la niciun rezultat.

Primele discuţii de pace între ucraineni şi ruşi după 2022, care s-au desfășurat vineri în Turcia, nu au reuşit să aducă încetarea focului solicitată de Ukraina şi aliaţii săi, iar atacurile violente s-au intensificat pe teren. Donald Trump, nemulţumit de rezultatul acestei întâlniri, a anunţat că luni va avea o discuţie telefonică cu preşedintele rus, obiectivul fiind "să punem capăt băii de sânge", după cum a declarat pe platforma sa Truth Social.

Sâmbătă, Trump a subliniat că speră să fie „o zi productivă”, cu „o încetare a focului” şi să se încheie „acest război foarte violent - un război care nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată”. Duminică, la Roma, vicepreşedintele american JD Vance s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a pregăti discuţia telefonică de luni.

Un înalt oficial ucrainean a comentat că ambele părţi au discutat despre „situaţia de pe linia frontului, pregătirile pentru conversaţia dintre Trump şi Putin, precum şi posibilitatea sancţiunilor împotriva Rusiei în lipsa unor rezultate concrete și o potențială încetare a focului”.

„Liderii au discutat despre obiectivul lor comun de a pune capăt vărsării de sânge din Ucraina şi au oferit detalii suplimentare privind negocierile pentru o încetare a focului şi o pace durabilă”, a specificat Casa Albă. Această întâlnire a marcat prima reuniune între cei doi bărbaţi de la disputa lor filmată în Biroul Oval la sfârșitul lui februarie, ce a subliniat schimbarea de ton a Casei Albe faţă de Ucraina.

Pe teren, atacurile ruse împotriva Ucrainei s-au intensificat, o dronă rusă lovind sâmbătă un microbuz în regiunea Sumî, rezultatând în moartea a cel puţin nouă persoane şi alta provocând decesul unei femei în regiunea Kiev, conform autorităţilor ucrainene. În noaptea de sâmbătă spre duminică, armata rusă a lansat un număr record de 273 de drone explozive asupra Ucrainei, a declarat vicepremierul ucrainean Iulia Svyrydenko.

Între timp, duminică, armata rusă a anunţat cucerirea unui nou oraş, Bagatyr, în regiunea Doneţk. În pregătirea convorbirii dintre Trump şi Putin, liderii Franţei, Marii Britanii, Germaniei şi Italiei au discutat duminică la telefon cu preşedintele american.

Ei au analizat „situaţia din Ucraina şi costurile catastrofale ale războiului pentru ambele părţi”, a transmis un purtător de cuvânt din biroul lui Keir Starmer. Emmanuel Macron, preşedintele francez, a subliniat: „Depinde acum de preşedintele Putin să demonstreze că doreşte pacea şi să accepte încetarea necondiţionată a focului de 30 de zile propusă de preşedintele Trump, susţinută de Ucraina şi Europa".

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a subliniat importanţa săptămânii viitoare, afirmând că va fi "crucială". Steve Witkoff, trimisul special al lui Donald Trump, a menţionat că preşedintele este „hotărât să obţină rezultate în ceea ce privește Ucraina”, şi a adăugat: „Dacă el nu poate, nimeni nu poate”.

Volodimir Zelenski, pe reţelele de socializare, a insistat asupra nevoii de menţinere a presiunii asupra Rusiei până când aceasta va fi pregătită să încheie războiul. În acelaşi timp, Vladimir Putin a accentuat duminică intenţia sa de a "elimina cauzele" conflictului şi de a "garanta securitatea statului rus".

De când s-a întors la Casa Albă, Donald Trump, care are intenţia de a face un debriefing cu preşedintele ucrainean şi cu liderii altor state membre NATO după discuţia sa cu Vladimir Putin, a încercat să convingă Moscova şi Kievul să oprească luptele. Până acum, aceste eforturi nu au dus la progrese semnificative în soluţionarea conflictului inițiat de invazia rusă, care a dus la mii de victime civile şi militare în peste trei ani.

Putin și Trump au mai vorbit la telefon pe 18 martie, când au convenit o încetare a focului de 30 de zile, privind infrastructura energetică, pentru care Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc de încălcare. Kremlinul continuă să îşi menţină cerinţele maximale, solicitând ca Ucraina să renunţe la apartenenţa la NATO, să cedeze patru regiuni parţial controlate de Rusia, în afară de Crimeea anexată în 2014, şi să oprească livrările de arme occidentale. Ucraina respinge cu tărie aceste cereri şi cere retragerea totală a armatei ruse de pe teritoriul său, care este în proporție de aproape 20% ocupat. În plus, Kievul solicită „garanţii de securitate” solide pentru a preveni o posibilă viitoare invazie rusă.