Consiliul Europei CRITICĂ Legea privind ONG-urile din Federația Rusă care inspiră, mai nou, și guvernarea din R. Moldova. Cazul a ajuns la CEDO

Legislația rusă privind ONG-urile sau legea așa-numitilor „agenți străini“ nu corespunde standardelor internaționale și europene în materie de drepturile omului, a declarat Nils Muiznieks, șeful Comisiei pentru drepturile omului al Consiliului Europei, fiind audiat în calitate de terță parte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Aplicarea acestei legi împiedică activitatea organizațiilor societății civile din Rusia, încalcă drepturile la libertatea de asociere și libertatea de exprimare. În afară de problemele legate de finanțare, ONG-urile „agenți străini“ se confruntă cu hărțuire și persecuție din partea autorităților și, uneori, chair atacuri fizice, a declarat Mujzhnieks, citat de paginaderusia.ro.

El susține că definiția „activității politice“ în ceea ce privește organizațiile non-guvernamentale din legea rusă este formulată greșit. Potrivit lui, activitățile pe care legea le califică drept „politice“ reprezintă un drept fundamental al organizațiilor societății civile. Șeful Comisiei privind drepturile omului din Consiliul Europei constată că legea rusă „cu privire la agenții străini“ împiedică drepturile omului și asociațiile civile să apere interesul public în Rusia.

În martie, CEDO a început examinarea plângerilor unor organizații non-profit din Rusia în legatură cu Legea cu privire la „agenți străini“. CEDO a comasat într-un dosar plângerile a 61 de ONG-uri din Rusia, inclusiv Asociația pentru protecția drepturilor alegătorilor „GOLOS“, „Comitetul pentru Prevenirea Torturii“, Saharov Center, Centrul pentru Drepturile Omului „Memorial“, muzeul „Perm-36“ și altele.

Recent, ministrul Justiției de la Chișinău a anunțat inițiativa de a modifica Legea cu privire la activitatea ONG-urilor, astfel încât să fie interzisă desfășurarea de activități politice de către acestea din contul finanțărilor externe.

Cele mai importante organizații neguvernamentale din R. Moldova au reclamat faptul că „propunerile reprezintă un atac împotriva organizațiilor necomerciale care sunt active în promovarea politicilor publice sau altor activități de dezvoltare a democrației participative”, iar „astfel de măsuri vor lipsi de finanțare majoritatea ONG-urilor active din țară, iar organizațiile și fundațiile politice străine care activează în R. Moldova ar trebui să-și încheie activitatea”.