Cercetătorii cred că au descoperit cum herpesul ne invadează sistemul nervos

Herpes simplex este geniul criminal al virusurilor; herpesul ne invadează celulele care căptușesc părțile mai delicate ale corpului înainte de a-și croi drum în sistemul nostru nervos, unde se ascunde în ADN.

Modul precis în care efectuează această manevră complicată de deturnare este înțeles doar parțial, scrie Science Alert.

Un studiu condus de cercetătorii de la Northwestern University Feinberg School of Medicine din SUA a descoperit o piesă vitală a puzzle-ului, una care ne-ar putea arăta calea către noi moduri de a trata sau chiar de a preveni această boală incredibil de comună.

Herpesul este o infecție comună pentru majoritatea populației lumii. Găsit la mai mult de două treimi din toți oamenii ca varianta orală de tip 1 (HSV-1) sau forma cu transmitere sexuală de tip 2 (HSV-2), a fost un însoțitor intim pentru specia noastră încă de la începuturi.

Ce afecțiuni provoacă herpesul

Deși de obicei ascuns, virusul este capabil să producă unele simptome de-a dreptul inconfortabile și chiar distructive, de la omniprezentele vezicule până la efectul rar, dar devastator, pe care îl poate avea atunci când invadează ochiul.

În unele dintre cele mai tragice cazuri, transmiterea infecției de la mamă la copil poate fi fatală pentru un nou-născut. În mod șocant, peste o mie de decese de sugari în SUA au fost atribuite bolii numai în ultimele două decenii.

A fost chiar implicat ca o cauză, sau cel puțin ca factor contributiv, în cazurile de demență.

Descoperirea unui tratament eficient, sau a unui vaccin, ar aduce multă ușurare și siguranță oamenilor de pe tot globul.

Din păcate, virusul herpes ne invadează sistemul imunitar pentru un timp foarte scurt înainte de a-și introduce ADN-ul în biblioteca genetică a celulelor noastre nervoase periferice.

Herpesul ne invadează celulele folosindu-se de propriile lor mecanisme

„Reprogramează celula pentru a deveni o fabrică de virusuri. Marea întrebare este cum ajunge la nucleul unui neuron?”, spune imunologul Gregory Smith.

Un indiciu se află într-o proteină codificată de virus, numită pUL36. Cercetările anterioare au arătat că proteina se poate bloca pe molecule de dineină – niște motoare biologice minuscule care își fac loc de-a lungul rețelei de fibre rigide care ajută la formarea celulei.

Cu alte cuvinte, herpesul pare să-și facă loc în interiorul oricărei celule pe care o invadează folosindu-se de însăși rețeaua celulei.

Călătoria în interiorul celulei nu este nici întâmplătoare, nici într-o singură direcție. Virusul reușește să ajungă la periferia celulei, o călătorie care nu poate fi explicată doar de dineină.

Cu toate acestea, virusul herpesului nu pare să facă nimic altceva care l-ar putea ajuta să navigheze în rețea.

Cercetătorii au arătat că virusul pur și simplu „fură” un instrument al celulelor pe care le invadează. Acest dispozitiv molecular suplimentar, o proteină motorie numită kinesină, merge literalmente de-a lungul șirurilor de microtubuli care susțin celula.

Folosirea atât a dineinei, cât și a kinezinei pentru a se deplasa în interiorul unei celule nu este neapărat neobișnuită pentru un virus. Ceea ce este inteligent este că herpesul ia o jumătate din acest set de la un tip de celulă și îl folosește în altul pentru a se mișca mai eficient.

O examinare ulterioară a arătat cum acest furt a ajutat virusul să-și croiască drum spre nucleul unei celule nervoase. Odată ce a intrat în corpul neuronului, a fost capabil să meargă direct în ADN.

O celulă nervoasă s-ar putea să nu ni se pară mare, dar pentru un virus care își face loc de-a lungul șuvițelor de țesut celular este o călătorie lungă.

„Este un drum lung de parcurs. Probabil că durează opt ore pentru a călători de la capătul neuronului la centru”, spune Smith.

Ce soluții există împotriva herpesului

Este prima dată când un virus a fost văzut reutilizand o proteină pentru a putea să-și continue infecția, o descoperire care ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine relația noastră cu acest agent patogen străvechi și poate chiar să găsim o modalitate de a îl da afară din ADN-ul nostru.

„Învățând cum herpesul ne invadează sistemul nervos prin această performanță incredibilă, acum ne putem gândi cum să îi luăm această capacitate. Dacă l-ai putea opri din asimilarea kinesinei, ai avea un virus care nu ar putea infecta sistemul nervos. Și atunci ai un candidat pentru un vaccin preventiv”, spune Gregory Smith.

Această cercetare a fost publicată în Nature, scrie descopera.ro.