Cel mai puternic bancher german avertizează: Pregătiţi-vă de CUTREMURE! Europa şi America se îndepărtează una de alta

De asemenea, fostul şef al băncii centrale germane apreciază că turbulenţele de pe pieţe vor fi mai grave decât cele care au zguduit unele pieţe emergente când Rezerva Federală americană a început să retragă programul prin care stimulează economia prin achiziţii de active.

Atunci când consiliul guvernatorilor, principalul organ de decizie al Băncii Centrale Europene, se va întruni joi la Frankfurt, majoritatea observatorilor se aşteaptă ca acesta să anunţe relaxarea politicii monetare, cel mai probabil prin reducerea a dobânzilor de refinanţare şi a dobânzilor la depozite, scrie Weber într-o opinie publicată de Financial Times. Două săptămâni mai târziu, ca răspuns la datele care indică o consolidare a economiei americane, Rezerva Federală va lua măsuri în sens opus, reducând şi mai mult ritmul relaxării cantitative într-un trend care durează deja de patru luni. Acesta este un nou semn că politicile monetare ale celor două mari economii ale lumii merg în direcţii opuse, traiectorii care vor influenţa pieţele de finanţare mulţi ani de acum înainte.

În SUA, aşteptările sunt ca economia să revină pe creştere în al doilea trimestru după ce avansul a fost întrerupt de vremea rece din primul trimestru. În timp ce creşterea preţurilor a fost slabă până în prezent, sondajele privind numărul de angajaţi indică un început de deficit de forţă de lucru calificată, ceea ce ar putea însemna o creştere a costurilor cu forţa de muncă. Aceasta ar putea duce la accelerarea inflaţiei până aproape de ţinta de 2% a băncii centrale a SUA, Rezerva Federală. În SUA diferenţa dintre necesarul de forţă de muncă şi numărul de angajaţi este mai mare decât în Europa, unde revenirea economiei rămâne firavă şi neuniformă, cu toate că pieţele financiare sunt pe val. Discrepanţa dintre producţia reală şi cea potenţială nu se va diminua prea mult în zona euro anul acesta, iar şomajul va rămâne aproape de nivelul record.

Diferenţele dintre cele două economii nu au cum să nu ducă în scurt timp la politici monetare divergente. În SUA dobânzile ar putea începe să crească din 2015. În Europa ele vor rămâne probabil scăzute o perioadă mult mai lungă.

Mişcările de pe pieţele financiare ar trebui să reflecte aceste aşteptări, dar în general nu s-a întâmplat acest lucru. Puterea dolarului slăbeşte de mai multe luni, sfidând aşteptările analiştilor că moneda se va întări în anticiparea unor creşteri ale dobânzilor în SUA. Care este motivul?

Răspunsul este că aşteptările pieţelor par să conteze mai puţin decât condiţiile actuale, care sunt în favoarea monedei euro. În primul rând, randamentele ridicate au transformat obligaţiunile guvernamentale ale unor ţări precum Italia sau Spania în investiţii atrăgătoare pentru cei care cred în promisiunea Băncii Centrale Europene (BCE) de a face „tot ce este necesar” pentru a salva euro. În al doilea rând, reducerea deficitului din sistemul american de pensii este posibil să fi deschis apetitul managerilor de fonduri pentru a marca profitul şi sincroniza vânzarea de active cu fluxurile de venituri, ceea ce ajută la menţinerea randamentelor obligaţiunilor pe termen lung la un nivel scăzut. Apoi mai sunt şi băncile centrale. Bilanţul Eurosistemului este în scădere de mai bine de un an deoarece băncile care s-au împrumutat de la Banca Centrală Europeană prin programul de refinanţare pe termen lung (LTRO) şi-au plătit datoriile în avans. În acelaşi timp, bilanţul Fed-ului creşte în continuare, deşi într-un ritm mai scăzut.

Totuşi, aceşti factori sunt temporari. Rambursările din programul LTRO se apropie de final. Relaxarea cantitativă din SUA se va încheia până la sfârşitul anului, randamentele obligaţiunilor guvernamentale ale Spaniei sunt deja similare cu cele ale obligaţiunilor americane, iar nivelul randamentellor obligaţiunilor pe termen lung din SUA reflectă aşteptările slabe de creştere economică pentru viitor.

Politica monetară divergentă va începe în curând să aibă un impact mai mare. Investitorii ar trebui să se pregătească pentru mai multă volatilitate anul acesta. Anvergura relaxării politicii monetare în SUA a fost ieşită din comun. Înăsprirea, atunci când va începe, va fi de asemenea fără precedent. Politica de înăsprire nu a început - bilanţul Fed-ului este încă în expansiune. În Aceste premise creează potenţialul unei volatilităţi mari şi al unor scăderi pe pieţele financiare în următoarele trimestre.

Povestea nu s-a terminat pentru ţările emergente care se bazează pe finanţare ieftină în dolari. Revenirea pieţelor de capital şi a monedelor ţărilor emergente din ultimele luni nu reflectă îmbunătăţirea fundamentelor economice, ci îmbunătăţirea percepţiei investitorilor. Aceste ţări sunt încă vulnerabile. Atunci când dobânzile din SUA încep să crească, cei care se împrumută ar putea să folosească euro ca sursă alternativă de finanţare ieftină. Totuşi, acest lucru în cel mai bun caz amână ajustarea; dar îmbunătăţirea indicatorilor economici rămâne urgentă.

Bilanţul Fed-ului, care era aproximativ la jumătate faţă de cel al Eurosistemului când a început criza, l-a depăşit în prezent pe cel al sistemului european. Pieţele emergente nu sunt singurele care vor avea de suferit atunci când trendul se va inversa. Înăsprirea politicii monetare a SUA produce întotdeauna crize. Iar lucrurile nu vor sta diferit nici de data aceasta. Situaţia ar putea deveni chiar mai gravă deoarece inăsprirea vine după o relaxare foarte mare.