Ce se întâmplă în creierul nostru atunci când dormim?

Grecii antici credeau că adormim atunci când creierul nostru se umple de sânge şi ne trezim atunci când acest sânge este eliminat, iar filosofii din secolul al XIX-lea susţineau că somnul apare atunci când mintea este golită de gânduri. Chiar şi acum somnul rămâne unul din marile mistere ale medicinei, pentru că, deşi îl înţelegem mai bine, avem încă multe întrebări la care nu putem răspunde, scrie descopera.ro.

Ne petrecem o treime din viaţă dormind, iar lipsa de somn are un impact deosebit asupra sănătăţii noastre, atât fizice, cât şi psihice. O insomnie de durată ne poate distruge trupul, mintea, dar şi relaţiile, ne poate face să ne pierdem locul de muncă şi să cădeam în depresie.

De cât somn avem nevoie? Medicii recomandă unui adult sănătos să doarmă aproximativ 8 ore pe noapte, deşi calculul este făcut altfel: oamenii au nevoie de o oră de somn la fiecare două ore în care sunt treji. Nevoia de somn diferă de la o specie la alta. Dacă oamenii au nevoie de 8 ore, leii dorm câte 13 ore pe zi, iar veveriţele şi tigrii chiar şi 14 ore. În schimb, pentru un elefant sunt suficiente 3 ore şi jumătate de somn, iar pentru o girafă doar o oră şi jumătate.

Cum funcţionează creierul în timpul somnului? Somnul este structurat în mai multe etape, care au fost identificate abia în anii 1950. Creierul nostru organizează somnul în 5 etape diferite, care se repetă ciclic la fiecare 90 de minute.

Prima etapă este cea de somn uşor, din care, dacă ne trezim brusc, este posibil să nu ne dăm seama că am dormit.

În a doua etapă pot fi detectate undele cerebrale specifice somnului. Bătăile inimii şi respiraţia sunt regulate, iar temperatura corpului scade.

Etapele trei şi patru sunt considerate somn profund. Dacă vom fi treziţi în etapa a patra de somn, ne vom simţi dezorientaţi, apărând aşa-numita stare de „beţie a somnului.” În aceste etape tensiunea arterială scade, respiraţia este mai lentă, muşchii se relaxează şi este perioada în care trupul se reface, se încarcă de energie şi ţesuturile se vindecă. Sunt eliberaţi hormonii, inclusiv hormonul de creştere, care este esenţial pentru dezvoltarea copiilor.

Ultima etapă, cea de-a cincea, este cea a somnului REM, în care apar mişcări rapide ale ochilor sub pleoapele închise. În acest moment, creierul este la fel de activ ca atunci când suntem în stare de veghe şi acum se formează visele.

Deşi aparent creierul se odihneşte în timpul somnului şi nu menţine active decât funcţiile esenţiale pentru supravieţuire, în realitate activitatea lui este foarte complexă şi în timpul nopţii.

Cercetătorii au observat că în timp ce dormim nu doar percepem stimuli complecşi, dar informaţiile asimilate în această perioadă sunt folosite pentru a lua decizii, exact aşa cum se întâmplă în starea de veghe.