Ce este dieta paleolitică - beneficii şi capcane

sursa: ziare.com

Nu de puţine ori am auzit că dieta paleolitică ar fi una dintre cele mai bune din lume. Aceasta recomandă să mâncăm aşa cum o făceau strămoşii noştri, adică alimente într-o stare cât mai naturală, foarte puţin procesate termic sau în alt fel.

Pentru a afla cât de bună este această dietă, am stat de vorbă cu nutriţioniştii Mihaela Costin (NutriShape) şi Anca Fota (www.ancafota.ro).

„Dieta paleolitică s-a conturat în jurul teoriei potrivit căreia genomul uman nu s-a schimbat foarte mult faţă de perioada paleoliticului, iar alimentaţia cea mai potrivită omului din zilele noastre ar fi aproape aceeaşi alimentaţie pe care o avea şi omul preistoric, mai exact din perioada 2,5 milioane de ani şi până acum 10 000 de ani.

Dietă paleo presupune revenirea la o alimentaţie ca și cea a omului preistoric, formată din alimente care pot fi obţinute în urma vânătului şi culesului. De asemenea, recomandarea ar fi ca aceste alimente să fie consumate într-o stare cât mai naturală, foarte puţin procesate termic sau în alt fel”, spune Anca Fota.

Totuşi, spune ea, teoria de la care s-a pornit nu este tocmai una corectă, pentru că genomul uman a suferit totuşi anumite schimbări în timp, practic s-a adaptat treptat şi la tipuri de alimente mai noi, apărute odată cu dezvoltarea agriculturii, începând cu 10 000 de ani în urmă. „Deci nu este soluţia optimă şi nici nu este posibil în totalitate să mâncăm astăzi exact ce mânca omul preistoric”, continuă ea.

Şi Mihaela Costin susţine că, deşi oamenii evoluează şi se adaptează noilor planuri alimentare şi schimbări ale stilului de viaţă, psihicul nostru riscă să nu poată ţine pasul cu această adaptare la o dietă hiper-calorică, săracă în nutrienţi. În plus, spune nutriţionistul, reîntoarcerea la dieta Paleo şi la stilul de viaţă al strămoşilor noştri ar presupune să vânăm şi să ne cultivăm hrana, iar pentru mulţi dintre noi acest lucru nu este posibil.

Ce beneficii are această dietă

„Susţinătorii acestei diete consideră că Paleo, prin caracteristicile ei, reprezintă ceea ce oamenii au fost construiţi să consume. Totodată, ei susţin că reduce riscurile anumitor boli, curăţă acneea, îmbunătăţeşte performanţa fizică şi facilitează scăderea în greutate”, menţionează Mihaela Costin.

Anca Fota precizează că putem prelua anumite elemente din această dietă care ne aduc câteva beneficii, unele doar pe termen scurt, altele chiar sunt obiceiuri bune care pot rămâne în stilul nostru de viaţă, cum ar fi:

- diminuarea consumului sau chiar eliminarea totală din alimentaţie a zahărului industrial şi a alimentelor intens procesate, care practic nu ne hrănesc;
- integrarea activităţii fizice în stilul de viaţă;
- adoptarea unei alimentaţii cât mai apropiate de natură, din surse curate şi verificate.

Mihaela Costin adaugă că „integrând elementele de bază ale dietei Paleo, principiile ei sănătoase în programul nostru zilnic, putem să ne atingem mai uşor obiectivele noastre wellness şi să prevenim anumite boli cronice deja răspândite la nivel mondial”.

Ce alimente sunt permise

Conform teoriei, sunt permise doar acele alimente care se pot găsi în mod natural:

- Carne (de la animale crescute în mod natural şi hrănite cu iarbă, nu cu cereale);
- Peşte (sălbatic, nu de crescătorie);
- Ouă (de la păsări crescute cu iarbă, nu cu cereale);
- Legume (cultivate ecologic, fără să fie tratate cu substanţe chimice);
- Fructe (cultivate ecologic);
- Uleiuri (naturale, presate la rece);
- Nuci şi seminţe.

Ce alimente nu sunt permise

Alimentele interzise celor care doresc să urmeze această dietă ar fi:

- Produsele lactate;
- Cerealele;
- Leguminoasele (fasole boabe, mazăre, linte, năut, arahide);
- Cartofii;
- Zahărul;
- Alimentele intens prelucrate (care conţin aditivi şi multe alte substanţe de sinteză, practic nenaturale).

Cei care vor să urmeze o astfel de dietă trebuie să ştie că fructele ar trebui consumate singure; categoriile de proteine animale ar fi bine să nu se consume împreună, adică nu carne şi ouă la aceeaşi masă - în rest, celelalte grupe se pot combina între ele fără efecte dăunătoare, explică Anca Fota.

Legat de partea mai puţin bună a acestei diete, Anca Fota spune că „cel mai mare pericol legat de această dietă este faptul că, pe hârtie lucrurile arată foarte frumos, dar în realitate, în vremurile în care trăim, practic nu putem aplica în siguranţă principiile ei. Cât de uşor găsim animale crescute cu iarbă, peşte sălbatic, fructe şi legume netratate?

Deci pericolul vine din faptul că sunt permise doar câteva grupe de alimente, care nu ne oferă o alimentaţie suficient de variată şi nu sunt nici foarte calitative din punct de vedere nutriţional”.

O altă capcană ar fi, adaugă Anca Fota, să credem că în zilele noastre putem reproduce stilul de viaţă al omului din perioada paleoliticului şi „chiar dacă am putea să-l reproducem, nu ştiu de ce am vrea să facem asta, când scopul vieţii este evoluţia. Înţeleg preocuparea pentru reîntoarcerea la natură şi alimentaţia curată, dar asta nu înseamnă să nu mai beneficiem de avantajele oferite de civilizaţie”.

Atunci când aflăm despre o anumită dietă, ne gândim automat şi la perioada în care putem să o urmăm.

„Pe termen scurt, dacă vrem să urmăm un program de detoxifiere, de câteva zile, putem renunţa la acele grupe de alimente, dar şi la carne, după care le reintroducem treptat pe unele dintre ele.

Pe termen lung, putem introduce în stilul nostru de viaţă activităţile fizice, care au beneficii de necontestat şi putem elimina definitiv zahărul industrial şi alimentele intens procesate şi aditivate”, adaugă specialistul în nutriţie.

Sursa: ziare.com