Cazul Tarasiuc // Ambasadorul Marius Lazurca: Cetățenia României, MAI MULT decât „o simplă viză” pentru basarabeni

„Cei care redobândesc cetățenia României - și avantajele aferente - ar trebui să se întrebe dacă au contribuit ei înșiși cu ceva la acest progres recent al Țării și dacă nu cumva s-ar cuveni să fie recunoscători pentru avantajele dobândite prin pașaportul românesc”

La puțin timp după ce a depus jurământul de credință României, redobândindu-și cetățenia românească, „moldovenista” Irina Tarasiuc, care cântă în campaniile socialistului Igor Dodon, a scris pe o rețea de socializare că pașaportul românesc este pentru ea „o simplă viză”. Ieșirea acesteia a stârnit un val de reacții, iar Autoritatea Națională pentru Cetățenie de la București a fost asaltată de persoane indignate de atitudinea lui Tarasiuc care au solicitat să-i fie retras acest drept.

Este cazul Irinei Tarasiuc unul izolat sau ar fi în măsură acesta să schimbe politica autorităților de la București față de basarabeni în materie de cetățenie română, am încercat să aflăm de la Ambasadorul României în Republica Moldova, Excelența Sa Marius Lazurca, căruia i-am solicitat un interviu.

Excelență, declarațiile recente ale unei cvasi-interprete din R. Moldova referitoare la faptul că cetățenia românească pe care a obținut-o este pentru ea „o simplă viză” au stârnit numeroase reacții printre internauți. Trebuie să constatăm că majoritatea sunt de indignare față de motivul pentru care unii basarabeni își iau pașaportul românesc. Dumneavoastră ce credeți, de ce aleg cetățenii R. Moldova să-și redobândească cetățenia României?

Am doar informații sumare despre întâmplarea la care faceți referință: solicitarea dvs. de interviu m-a găsit în concediu, într-un loc mai curând izolat. Fiindcă nu pot urmări în adâncime informațiile, o să-mi permit să mă rezum la dimensiunea generală a chestiunii și să mă abțin de la comentarii cu referință precisă.

Întrebarea „De ce își iau basarabenii cetățenie română?” nu e nouă și nu e nici nepotrivită, de vreme ce și-o pun mai cu seamă basarabenii înșiși. Acest interes în Republica Moldova pentru motivele reale, adânci ale cetățenilor moldoveni care își redobândesc cetățenia română este un semn foarte bun, după cum un indicator semnificativ este și valul de reacții – de indignare, înțeleg – stârnit de prezentarea pașaportului românesc drept „o simplă viză”, așa cum spuneți. Aceste reacții dovedesc fără echivoc faptul că pentru foarte mulți basarabeni cetățenia română e mult mai mult decât o simplă viză.

Eu însumi mi-am pus această întrebare în mai multe rânduri și concluzia mea e că nu există un răspuns unic. În acei peste patru ani de mandat am întâlnit situații din cele mai diverse: de la înalți funcționari de stat care mi-au mărturisit că nu au putut cânta „Deșteaptă-te, române!”, la depunerea jurământului, fiindcă îi îneca plânsul, până la veterani ai Armatei române, eroi de război, care se considerau în continuare cetățeni ai României și care îmi aminteau, cu reproș, uneori, că nu se cuvine să ceară să li se restituie ceea ce nu au abandonat de bunăvoie niciodată.

Sigur că cetățenia română prezintă avantaje comparative: de natură simbolică – e onorant să fii cetățean al UE -, dar și de natură practică – poți circula și munci liber pe aproape întreg mapamondul. În acest sens, pragmatismul solicitanților cetățeniei române (sau al oricărei alte cetățenii, în fond) nu e în sine ceva rău sau scandalos. Pe lângă reparația istorică și morală, una dintre intențiile legislatorului român a fost și aceea de a putea oferi basarabenilor acces la aceleași oportunități ca și cele de care se bucură toți cetățenii României.

Mai mulți cetățeni și chiar deputatul Eugen Tomac au trimis scrisori la Autoritatea Națională pentru Cetățenie solicitând ca Irina Tarasiuc să fie lipsită de acest drept. ANC a anunțat că va analiza acest caz. Spuneți-ne, vă rugăm, dacă există precedent, dacă au mai fost cazuri de retragere a cetățeniei românești din motive asemănătoare?

Există asemenea precedente, foarte puțin numeroase, la drept vorbind, și de altă natură decât cazul de față. Sunt însă convins că instituțiile românești în drept nu vor neglija petițiile referitoare la cele întâmplate recent și vor lua o decizie deopotrivă proporțională și deplin europeană. Aș mai spune un lucru, plecând de la răspunsul meu anterior. Cred că declarațiile doamnei Tarasiuc ne permit să facem distincția între pragmatism și cinism. Spuneam și adineaori: redobândirea cetățeniei române are și o dimensiune pragmatică, iar această dimensiune nu este nici șocantă, nici jignitoare.

Cinismul este în schimb supărător și am să mă explic. Faptul că pașaportul românesc prezintă o serie de avantaje se datorează efortului poporului român și elitei sale politice, care au știut să aducă România înapoi în Europa, casa noastră comună, în mai puțin de două decenii de la căderea comunismului. Doar cei care au trăit în Țară între 1989 și 2007 știu cât de mult s-a schimbat ea și cât curaj, sacrificii și muncă au depus românii pentru România europeană de astăzi. Cei care redobândesc cetățenia noastră – și avantajele aferente – ar trebui să se întrebe dacă au contribuit ei înșiși cu ceva la acest progres recent al Țării și dacă nu cumva s-ar cuveni să fie recunoscători pentru avantajele dobândite prin pașaportul românesc.

Cazul acestei persoane, de altfel implicată în campanii pro-ruse și apropiată unui politician care pledează pentru apropierea R. Moldova de Uniunea Vamală, amintește și de mai mulți deputați din Găgăuzia, care dețin cetățenia României, în timp ce își văd viitorul alături de Rusia și fac declarații ofensatoare la adresa României. Ce ar trebui să facă autoritățile din România în asemenea cazuri?

Vreau să cred că situații precum cele pe care le invocați dvs. sunt mai curând rare și că persoanele ostile la adresa României au onestitatea morală de a nu solicita cetățenia noastră. În orice caz, vă pot asigura că fiecare solicitare de cetățenie este analizată cu toată atenția de către instituțiile românești angajate, de către legislația noastră, în acest proces. Vreau să vă reamintesc faptul că, urmare a analizei la care tocmai m-am referit, unele solicitări de redobândire a cetățeniei noastre nu sunt aprobate. Aș mai spune un lucru, ceva care, sper, va explica unele din deciziile noastre aparent de neînțeles. Noi realizăm, pe de-o parte, cât de puțin cunoscută este încă România în Republica Moldova. Știați, de pildă, că mai bine de trei sferturi dintre cetățenii moldoveni nu au călătorit nici măcar o dată peste Prut? În al doilea rând, tocmai pe fondul acestei necunoașteri a României, noi contăm pe efectul transformator al redobândirii cetățeniei române. Am întâlnit eu însumi persoane care și-au schimbat substanțial – și în bine – opinia despre România după ce, grație cetățeniei, au putut călători în fine în Țară.

După asemenea situații, autoritățile României și-ar putea revedea politica în privința acordării cetățeniei românești pentru cei din stânga Prutului? La ce să se aștepte basarabenii?

Vă propun să luăm mai în serios Parlamentul României, care nu se pune totuși în mișcare pentru a modifica o lege de o asemenea importanță în urma unui incident estival, oricât de iritant ar putea să fie. În al doilea rând, refuz să cred că incidentul recent este tipic, fiindcă propria mea experiență mi-a demonstrat mai curând contrariul. În orice caz, informațiile de care dispun îmi indică faptul că există pe rolul legiuitorului român, în dezbateri, câteva modificări ale legii referitoare la redobândirea cetățeniei. Și mai știu că sensul modificărilor este de a face procesul de redobândire mai simplu pentru solicitantul onest din Republica Moldova. Parlamentarii români cunosc importanța pe care basarabenii o acordă acestei chestiuni și sunt gata să vină în întâmpinarea dorințelor lor de eventuală ameliorare a legislației în vigoare.

De mai multe ori și cu diferite ocazii, românii basarabeni se plâng pe taxele mari pentru perfectarea documentelor românești. Autoritățile de la București discută despre reducerea acestor taxe? Există șanse ca acestea să fie micșorate?

E adevărat, cunosc eu însumi aceste nemulțumiri. Ceea ce aș spune este că, după redobândirea cetățeniei, basarabenii intră în rândul cetățenilor români obișnuiți și plătesc, așadar, aceleași taxe ca și ei. Altfel spus, legea noastră nu face în momentul de față deosebirea între solicitanții unui pașaport, de pildă, astfel încât să aplice taxe diferențiate cetățenilor români de origine basarabeană. Pe de altă parte, știu totuși că au existat și inițiative legislative menite să aducă taxele plătite de basarabeni la un nivel mai adecvat venitului mediu din Republica Moldova.

Vă mulțumim pentru interviu!