Cazul Navalnîi: Țările UE îl trimit pe Înaltul Reprezentant Josep Borrell la Moscova pentru a transmite „mesaje ferme” privind eliberarea opozantului rus

Miniștrii de externe din țările UE au convenit luni cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, ca acesta să efectueze o vizită la Moscova în timp ce statele membre au cerut din nou eliberarea necondiționată a opozantului Aleksei Navalnîi, preconizând totodată să adopte sancțiuni dacă preşedintele rus Vladimir Putin va continua reprimarea opoziţiei.

Țările UE „consideră complet inacceptabile” arestarea lui Aleksei Navalnîi și reprimarea manifestanților în timpul demonstrațiilor ce au avut loc sâmbătă, a afirmat șeful diplomației europene după reuniunea miniștrilor de externe.

„Consiliul a condamnat arestările în masă, brutalitatea forțelor de ordine în timpul protestelor de sâmbătă și facem apel la Rusia să-l elibereze pe domnul Navalnîi și pe toți cei reținuți”, a spus Borrell.

Înaltul Reprezentant a spus că va efectua o vizită la Moscova, precizând însă că va răspunde astfel unei invitații primite din partea șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov.

„Am informat Consiliul despre intenția mea de a face o vizită la Moscova (…) care va avea loc în prima săptămână din februarie. Va fi o bună oportunitate să discut cu omologul meu rus toate problemele relevante și pentru a transmite mesaje ferme despre actuala situație”, a detaliat Josep Borrell.

O sursă diplomatică a precizat pentru AFP că „Josep Borrell va da raportul în legătură cu situaţia din Rusia în timpul următoarei reuniuni a miniştrilor de externe ai ţărilor din UE, pe 22 februarie”, informează Agerpres.

Adoptarea de sancţiuni a fost discutată luni de miniştrii afacerilor externe ai ţărilor din UE, însă ei au decis că este „prematur” să se recurgă la această opţiune. „Sancţiunile sunt un instrument util, însă trebuie să aşteptăm să vedem ce se întâmplă la Moscova”, a adăugat un alt diplomat.

Europenii cer de o săptămână eliberarea lui Aleksei Navalnîi, arestat pe 17 ianuarie la revenirea sa la Moscova după ce a fost tratat în Germania în urma otrăvirii sale cu un agent neurotoxic. UE a aplicat sancţiuni împotriva mai multor membri ai anturajului preşedintelui rus, pentru presupusă implicare în această tentativă de asasinat. Mai mult, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, l-a contactat telefonic, vineri, pe Vladimir Putin, pentru a cere eliberarea lui Navalnîi. Anterior, Parlamentul European a cerut „oprirea imediată” a finalizării gazoductului Nord Stream 2 și revizuirea relațiilor UE-Rusia după arestarea lui Aleksei Navalnîi, într-o rezoluție adoptată în aceeași zi cu 581 voturi pentru, 50 împotrivă și 44 abțineri.

Dintre miniștrii de externe care au susținut o abordare fermă față de Rusia se disting cei ai Germaniei, Lituaniei, Luxemburgului și României.

„UE trebuie să trimită un mesaj foarte clar şi hotărât pentru a transmite că aceasta nu este acceptabil. Avem un regim de sancţiuni pentru încălcări ale drepturilor omului şi cred că trebuie utilizat”, a susţinut luni dimineaţa şeful diplomaţiei lituaniene, Gabrielus Landsbergis.

„Principiile statului de drept trebuie de asemenea să se aplice în Rusia şi aşteptăm ca cei care au manifestat paşnic şi pentru arestarea cărora nu a existat niciun motiv să fie eliberaţi imediat”, a insistat și şeful diplomaţiei germane Heiko Maas.

„Un Navalnîi liber ar permite o nouă şi mai bună relaţie între UE şi Rusia. Am discuta despre cooperare cu Rusia în prezent şi în viitor, în loc de sancţiuni”, a subliniat și şeful diplomaţiei luxemburgheze Jean Asselborn.

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a reiterat luni, la Bruxelles, condamnarea de către România a arestării opozantului Aleksei Navalnîi de către autoritățile ruse, calificând această acțiune drept „inacceptabilă”.