Care sunt șansele lui Klaus Iohannis de a deveni șeful NATO. Numele președintelui român vehiculat „în discuții informale”

Statele Unite, Marea Britanie, Franţa şi Germania au anunţat joi că îl susţin pe premierul olandez demisionar Mark Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg la şefia NATO, plasându-l pe acesta într-o poziţie puternică pentru a veni la conducerea alianţei transatlantice, deşi „în discuţii informale recente” a fost vehiculat şi numele preşedintelui român Klaus Iohannis, scrie Reuters, transmite ziare.com.

Cu sprijinul Washingtonului - puterea predominantă a alianţei -, al celor trei mari ţări europene şi al altor 16 membri NATO, potrivit diplomaţilor, Rutte se află într-o poziţie dominantă, iar orice rival s-ar confrunta cu o luptă dificilă.

Diplomaţii spun că Rutte este singurul candidat oficial pentru acest post în competiţia din culise, deşi unii au spus că numele preşedintelui român Klaus Iohannis a fost, de asemenea, vehiculat în discuţii informale recente, scrie Reuters.

Premierul estonian Kaja Kallas şi ministrul leton de externe Krisjanis Karins şi-au manifestat, de asemenea, interesul pentru funcţia supremă a NATO, dar nu au fost prezentaţi oficial drept candidaţi, mai spun diplomaţii.

„Preşedintele (Joe) Biden susţine ferm candidatura premierului Rutte pentru a fi următorul secretar general al NATO", a declarat un oficial american. "Premierul Rutte are o înţelegere profundă a importanţei alianţei, este un lider şi un comunicator înnăscut, iar leadershipul său ar servi bine Alianţei în acest moment critic", a explicat oficialul american.

Rutte, în vârstă de 57 de ani, cel mai longeviv lider al Olandei, a avut relaţii bune cu diverşii lideri britanici, ai Uniunii Europene şi ai SUA - inclusiv cu Trump -, în timpul mandatului său.

Succesorul lui Jens Stoltenberg, atunci când acesta îşi va încheia mandatul, în octombrie, va prelua funcţia într-un moment crucial, având sarcina de a susţine sprijinul membrilor NATO pentru apărarea costisitoare a Ucrainei împotriva invaziei Rusiei, ferindu-se în acelaşi timp de orice escaladare care ar atrage alianţa direct într-un război cu Moscova.

În funcţie de rezultatul alegerilor prezidenţiale americane din noiembrie, următorul şef al NATO ar putea avea de-a face cu un al doilea mandat al lui Donald Trump. La începutul acestei luni, fostul preşedinte a scandalizat şi şi-a atras critici din partea oficialilor occidentali pentru că a pus sub semnul întrebării angajamentul său de a apăra aliaţii NATO, dacă va fi reales.

Înfiinţată în 1949 pentru a contracara Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, NATO este o alianţă politică şi militară a ţărilor din America de Nord şi Europa. Articolul 5 al tratatului său fondator este consacrat principiul apărării colective - ideea că un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor.

Liderii NATO sunt numiţi prin consens, ceea ce înseamnă că toţi membrii trebuie să fie de acord în final cu acelaşi nume. Alianţa are în prezent 31 de membri, iar Suedia este pe cale să se alăture în curând.

La sfârşitul săptămânii trecute, Rutte i-a îndemnat pe liderii europeni să "înceteze să se mai văicărească, să nu se mai smiorcăie şi să nu se mai lamenteze" în legătură cu Trump, ci să se concentreze în schimb pe ceea ce ar putea face pentru a consolida apărarea şi a ajuta Ucraina.

Susţinându-l pe Rutte, Ministerul britanic de Externe a declarat că acesta este o figură respectată în cadrul NATO, cu acreditări serioase în domeniul apărării şi securităţii, care se va asigura că alianţa va rămâne puternică şi pregătită pentru orice nevoie de a se apăra.

Un oficial francez de rang înalt a declarat că preşedintele Emmanuel Macron a fost unul dintre primii susţinători ai numirii olandezului în acest rol, după ce l-a tentat anul trecut cu acest post.

Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Rutte are şi sprijinul Berlinului, care îl consideră "un candidat remarcabil".

Cu toate acestea, un diplomat de rang înalt a avertizat că nu s-a ajuns încă la un acord. Polonia - o putere militară în creştere în Europa - nu are încă o poziţie, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Varşovia.

De asemenea, nu a existat niciun cuvânt din partea Ungariei şi a Turciei, care sunt considerate de unii diplomaţi ca ţări care ar putea avea reţineri în legătură cu Rutte.

Sub conducerea lui Rutte, cheltuielile olandeze pentru apărare au fost reduse în anii de austeritate fiscală. De la invazia Rusiei în Ucraina, însă, Olanda a crescut cheltuielile, ducându-le la aproximativ 2% din PIB în 2024. Rutte a fost mult timp un critic acerb al preşedintelui rus Vladimir Putin.

Rutte şi-a anunţat plecarea din politica olandeză în iulie, dar rămâne în funcţie ca şef interimar al guvernului, în timp ce negocierile pentru o coaliţie de guvernare la Haga continuă în urma alegerilor din 22 noiembrie, câştigate de extrema dreaptă.

Jens Stoltenberg, fost prim-ministru norvegian, ocupă funcţia de şef al NATO din 2014.