Care e cel mai sigur etaj din bloc în cazul unui cutremur. Sunt șanse mai mari de supraviețuire

În cazul unui cutremur e foarte important să respectăm o serie de recomandări pentru a fi în siguranță. Pe lângă acestea, mai există un aspect care ne poate proteja. V-ați întrebat vreodată care e cel mai sigur etaj dintr-un bloc în caz de cutremur? Mulți iau acest lucru în considerare atunci când își aleg locuința, scrie romaniatv.ro.

Ultimii ani au fost marcați de cutremure devastatoare în lume și mulți oameni și-au pierdut viața. În zona noastră cutremurele sunt destul de dese, mai ales în zona Vrancea, dar au magnitudine mică, iar majoritatea nu prea se simt. Totuși, e bine să fim pregătiți în orice situație și să știm exact cum trebuie să reacționăm în cazul unui seism puternic.

La întrebarea legată de cel mai sigur etaj dintr-un bloc în caz de cutremur părerile sunt împărțite. Unii se simt în siguranță la parter, în timp ce alții spun că cel mai sigur e să stai la etaj. Totul depinde de intensitatea cutremurului și de construcția clădirii. Marius Marinescu, expert în construcții civile, a spus că e mai sigur să stai la un etaj superior. Acest lucru a fost constatat și după cutremurul din 1977, în urma căruia au murit peste 1.500 de oameni, când mulți din cei care se aflau la etaje superioare au reușit să supraviețuiască.

Explicația e simplă. În timpul unui cutremur de proporții, structura clădirii poate ceda pe verticală, iar apoi planșeele ajung să cadă unul peste altul.

Reguli în cazul unui cutremur

a) Pentru protecţia înainte de cutremur este necesar să se realizeze măsuri de protecţie a locuinţei şi în afara acesteia. În măsurile de protecţie a locuinţei este necesar:

• recunoaşterea locurilor în care ne putem proteja : grinda, tocul uşii, birou sau sub masa rezistentă etc.;
• identificarea şi consolidarea unor obiecte care pot cădea sau deplasa în timpul seismului;
• asigurarea măsurilor de înlăturare a pericolelor de incendiu : protecţiaşi evitarea distrugerilor la instalaţiile de alimentare cu electricitate, apă şi gaze;
• cunoaşterea locurilor de întrerupere a alimentării cu aceste surse;
• asigurarea stării de rezistenţă a locuinţei. La nevoie se consultă organele de protecţie civilă locale sau alţi specialişti;
• asigurarea, în locuri cunoscute şi uşor accesibile, a îmbrăcămintei pentru timp rece, a unei rezerve de alimente uscate şi conserve, a unor materiale şi obiecte necesare realizării unei truse de prim ajutor familial;
• asigurarea unei lanterne, a unui aparat radio cu tranzistoare şi a bateriilor necesare;
  
  În măsurile de protecţie în afara locuinţei este necesar:
  • cunoaşterea locurilor celor mai apropiate unităţi medicale, sediilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, de poliţie, de cruce roşie, precum şi alte adrese utile;
  • buna cunoaştere a drumului pe care vă deplasaţi zilnic la şcoală, cumpărături având în vedere pericolele care pot apărea (spargeri de geamuri, căderea unor obiecte de pe balcoane, conducte de gaze, abur, apă etc.;
    
    b) Pentru protecţia în timpul producerii unui cutremur puternic se iau următoarele măsuri:
    
    
  • păstrarea calmului, să nu se intre în panică şi să liniştiţi pe ceilalţi membri ai familiei: copii, femei, bătrâni;
  • prevenirea tendinţelor de a părăsi locuinţa: putem fi surprinşi de faza puternică a mişcării seismice în holuri, scări, etc. Nu se foloseşte în nici un caz ascensorul;
  • dacă suntem în interiorul unei locuinţe – rămânem acolo, departe de ferestre care se pot sparge, să se stea înspre centrul locuinţei (clădirii), lângă un perete. Protejarea se face sub o grindă, toc de uşă solidă, birou masă sau bancă din clasă suficient de rezistente spre a ne feri de căderea unor lămpi, obiecte mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.;
  • dacă suntem surprinşi în afara unei locuinţe (clădiri) rămânem departe de aceasta, ne ferim de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri şi care de obicei se pot prăbuşi pe stradă;
  • dacă suntem la şcoală (serviciu) nu fugim pe uşi, nu sărim pe fereastră, nu se aleargă pe scări, nu se utilizează liftul, nu alergaţi pe stradă. Deplasarea se realizează cu calm spre un loc deschis şi sigur;
  • dacă a trecut şocul puternic al seismului, se închid imediat sursele de foc cât se poate de repede, iar dacă a luat foc ceva se intervine imediat;
    
    
  • dacă seismul ne surprinde în autoturism, ne oprim cât se poate de repede într-un loc deschis, se evită clădirile prea aproape de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene şi ne ferim de firele de curent electric căzute;
  • dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau în tren, staţi pe locul dumneavoastră până ce se termină mişcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească şi să deschidă uşile, dar nu este indicat să vă îmbulziţi la coborâre sau să spargeţi ferestrele;
  • dacă vă aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane nu alergaţi către ieşire, îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. Staţi calm şi liniştiţi-vă vecinii pe rând.
    
    c) După producerea unui cutremur puternic este necesar să luăm următoarele măsuri:
    • nu plecaţi imediat din locuinţă. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele speriate şi copiii;
    • ajutaţi-i pe cei râniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii căzute, să se degajeze;