INTERVIU // „Bucureștiul e sponsorul natural al R. Moldova la Bruxelles”

Fostul ministru de Externe al României, Teodor Baconschi, explică într-un interviu pentru Ziarul NAȚIONAL cum s-a dezvoltat România din momentul aderării la UE și ce ar avea de câștigat R. Moldova dacă va urma parcursul european.

Domnule Baconschi, sunt șapte ani de când România este membră a UE. Analizând de la această distanță, cum ați caracteriza pasul făcut la începutul anului 2007?

Integrarea României în UE a fost un lung proces politic, juridic și administrativ, început la finalul anilor ’90. Am pierdut valul patru, pentru că la București, sub Ion Iliescu, nu a existat o alegere clară, ci doar un balet echivoc. Intrarea noastră în comunitatea europeană rămâne o piatră de hotar comparabilă cu Marea Unire de la 1918. O șansă cu adevărat istorică.

În ce măsură s-a schimbat viața în România după aderarea la UE?

Viața ca atare nu s-a schimbat de la o zi la alta. Mentalitățile, valorile, procedurile și standardele europene n-au putut fi asimilate brusc. Cum spuneam, e un proces. Apartenența la UE presupune nu doar asimilarea legislației comunitare sau apariția unor instituții. Asta s-a văzut în crizele periodice ale sistemului democratic românesc. Există încă factori politici de frânare, care nu înțeleg „rețeta” europeană. A fi membru UE înseamnă stat de drept, libera inițiativă privată, justiție independentă, societate pluralistă, drepturi și responsabilități precise, pentru fiecare. Pare simplu, dar e de fapt greu, mai ales pentru statele postcomuniste.

Știți cumva câte fonduri europene a accesat România din momentul aderării?

Nu am cifra exactă, la zi. Au fost absorbite miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune. Rata e slabă, sub media europeană. Însă banii aceștia au început să schimbe în bine fața României. Aproape tot ce denotă progresul – de la amenajarea teritoriului, infrastructura modernă, reabilitarea școlilor, a spitalelor sau a patrimoniului, până la recalificarea profesională – provine din programele operaționale UE. Și nivelul investițiilor străine directe s-a ridicat, pentru că încrederea în piața românească a fost consolidată grație apartenenței noastre la ansamblul comunitar. Sigur, au rămas neterminate două proiecte: intrarea în spațiul Schengen și adoptarea monedei unice. Sper să recuperăm până în 2018, la centenarul Marii Uniri. În 2019, România va exercita pentru prima dată și președinția rotativă a Uniunii...

Cât de esențială credeți că este pentru R. Moldova apropierea de UE?

Aș spune că e vitală pentru dezvoltarea economică și democrație. Fără adoptarea acestui parcurs european, R. Moldova va rămâne un stat marginalizat, sărac și nesigur sub raport geopolitic. Ca ministru de Externe, am făcut tot ce a depins de mine pentru ca legătura dumneavoastră cu UE să se dezvolte. Sunt sigur că, după operaționalizarea Acordului de Asociere și a Acordului Cuprinzător și Aprofundat de Liber Schimb, evoluția R. Moldova se va accelera, în beneficiul cetățenilor. Tineretul moldovean are o mare oportunitate. Viitorul ar putea fi de zece ori mai bun dacă visul integrării se va realiza. Pentru asta e nevoie de voință politică, dar și de presiune proeuropeană din partea societății civile. E nevoie și de sprijin direct, iar România e gata să continue acest sprijin, cu toate forțele. Bucureștiul e sponsorul natural al Republicii Moldova la Bruxelles.

Oficialii europeni care vizitează R. Moldova ne atenționează despre necesitatea combaterii corupției. În România, adevărata luptă cu corupția pare să se fi pornit acum. De ce a durat atât de mult?

Corupția nu dispare, însă trebuie diminuată. Și de partea aceasta a Prutului avem problema aceasta, însă justiția e tot mai emancipată de presiuni politice. Au primit condamnări pentru corupție nume grele din politica românească. Asta va descuraja fenomenul. Sărăcia și subdezvoltarea generează corupție. Statul de drept și asistența comunitară limitează corupția tocmai pentru că reglează economia și impun reguli de transparență. Cu cât veți avansa în dialogul politic cu UE, cu atât guvernele dvs. vor fi nevoite să combată eficient traficul de influență, fraudele fiscale și tot restul.

Din vara lui 2014, cetățenii R. Moldova vor putea călători fără vize în România, dar și în celelalte state europene. În aceste condiții, cât de oportună vi se pare păstrarea secțiilor consulare românești de la Cahul și Bălți?

M-am bucurat enorm când Parlamentul European a votat liberalizarea vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova. Numai practica libertății te face european. Grație acestei măsuri, nu veți mai avea sentimentul izolării. Cred că liberalizarea vizelor va crește euro-entuziasmul moldovenilor sau le va micșora euro-scepticismul, cum doriți. Cât privește consulatele de la Cahul și Bălți – deschise de mine împreuna cu dl Iurie Leancă –, ele rămân utile ca interfață bilaterală. Prin ele, legătura dintre România și Republica Moldova primește zilnic valențe proaspete. Inclusiv la nivel comercial sau cultural. Aceste consulate sunt nu doar prezențe românești, ci și instituții europene în Republica Moldova.

Ce trebuie să înțeleagă omul simplu, ce ar avea de câștigat R. Moldova de pe urma aderării la UE?

Cetățenii R. Moldova au suferit mult și sunt pățiți. Nu cred că tot ce zboară se mănâncă. Nu trebuie, cu alte cuvinte, să idealizeze UE. Să vadă Uniunea ca pe un rai pământesc. Dar pot înțelege că proiectul politic al UE a garantat pacea, prosperitatea și democrația pe tot continentul, după cel de-al Doilea Război Mondial. Fondurile de preaderare pot ajuta enorm. Accesul produselor moldovenești pe piața comunitară e o șansă uriașă pentru ridicarea nivelului de trai, pentru că exporturile odată garantate, PIB-ul va crește continuu. Cetățenii R. Moldova sunt europeni prin limbă, istorie, cultură, geografie și vocație democratică. Ar fi o tragedie să rateze această oportunitate fără seamăn.

În ce măsură ar putea ajuta experiența României R. Moldova să parcurgă acest drum spre UE?

În cea mai mare măsură. Noi am trecut prin aceste etape de preaderare înaintea voastră. Trebuie să învățați și din succesele, și din eșecurile noastre. Resimțim cu tot sufletul, dincolo de orice calcul politic, fraternitatea de sânge care ne unește. România va continua să susțină R. Moldova la Bruxelles, deși trebuie să constat că, de ceva timp, activitatea „grupului de prieteni ai Republicii Moldova în UE” (inițiat de România și Franța) și-a rărit reuniunile.

Ați anunțat că veți candida la europarlamentarele din acest an, dacă ajungeți în Parlamentul European, veți avea inițiative care să se refere la R. Moldova?

Dacă alegătorii români vor vota cu încredere Partidul Mișcarea Populară și voi ajunge în Parlamentul European, voi fi indiscutabil un apărător necondiționat al parcursului european al R. Moldova. Mă voi afla la Chișinău cu orice prilej, pentru a fundamenta intervențiile și propunerile mele cu argumente cât mai solide, culese de la fața locului. Din păcate, evoluțiile regionale sunt periculoase. Însă am convingerea că, alături de Ucraina, R. Moldova va evolua pe orbita cea mai bună, aceea europeană.

Vă mulțumim!

Interviu publicat în ediţia print din 14 martie a Ziarului NAŢIONAL