BOMBĂ de la CC: Voronin și Timofti, șefi de stat prin „FRAUDĂ la Constituție”. Președintele R. Moldova trebuie ales prin VOT DIRECT

Curtea Constituțională (CC) a R. Moldova a stabilit că modificările la Constituție, operate pe 5 iulie 2000, prin care a fost schimbată modalitatea de alegere a președintelui țării, sunt neconstituționale.

Verdictul vine după ce 18 deputați liberal-democrați au solicitat, în noiembrie 2015, magistraților să se pronunțe asupra modificărilor adoptate în anul 2000 de către Parlament.

Astfel, Parlamentul actual a fost obligat de CC să efectueze modificările necesare, astfel încât art. 78 și 89 din Constituție să prevadă alegerea președintelui R. Moldova „prin vot universal, egal, direct și liber exprimat”, iar președinte să poată fi ales cetățeanul „care are 40 de ani împliniți, a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul R. Moldova nu mai puțin de 10 ani și cunoaște limba de stat”.

Președinte va deveni cel care va acumula cel puțin jumătate din voturile alegătorilor care vor participa la alegeri, iar dacă acest lucru nu se va întâmpla, în turul doi vor merge primii doi candidați care au acumulat cel mai mare număr de voturi.

Totodată, președintele va putea fi suspendat din funcție numai dacă a comis fapte grave, cu votul a două treimi din numărul deputaților, iar demisia șefului statului va fi decisă prin referendum.

Potrivit președintelui CC, Alexandru Tănase, proiectul de lege adoptat în iulie 2000 în Parlament, care a stabilit, printre altele, că șeful statului este ales de către 61 de deputați, a fost unul diferit de cel avizat inițial de Curtea Constituțională.

„Curtea reține că, din comparația proiectului de lege inițial, avizat de CC, și cel aprobat în Parlament reiese cu claritate că proiectul adoptat a modificat art. 78 din Constituție la trei cincimi din deputați în Parlament – numărul necesar de voturi pentru alegerea președintelui, în timp ce proiectul de lege inițial propunea majoritatea deputaților aleși. Proiectul adoptat a completat art. 78 cu trei alineate noi referitoare la alegerile repetate și dizolvarea Parlamentului, în timp ce proiectul de lege avizat nu conținea asemenea propuneri”, a declarat astăzi Tănase.

Potrivit lui Tănase, după avizele CC nu se mai fac modificări, altfel acestea pot fi considerate nule. Modificările operate în 2000 au servit drept sursă permanentă de criză constituțională, au dus la organizarea a trei scrutine parlamentare anticipate, dar, cu toate acestea, sursa de blocaj constituțional nu a fost eliminată.