Bilanț sângeros în Iran: aproape 200 de morți la proteste, internet tăiat și amenințarea blocării terminalelor Starlink pentru izolarea totală a țării

Numărul manifestanţilor ucişi în Iran a crescut semnificativ duminică, o organizaţie neguvernamentală raportând cel puţin 192 de morţi în aceste proteste fără precedent din ultimii trei ani.

Mişcarea, declanşată la 28 decembrie 2025 la Teheran de comercianţi nemulţumiţi de scumpirea vieţii şi deprecierea monedei, s-a extins rapid în numeroase alte oraşe şi a luat amploare în ultimele zile. În timp ce Republica Islamică se confruntă cu una dintre cele mai serioase provocări de la proclamarea sa în 1979, preşedintele american Donald Trump a repetat sâmbătă că Washingtonul este „gata să ajute” protestatarii „care aspiră la libertate”.

În eventualitatea unor atacuri americane, Iranul va riposta vizând obiective militare ale Statelor Unite şi transportul lor maritim, a avertizat duminică preşedintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf. Un interviu televizat cu preşedintele iranian Massoud Pezeshkian urmează să fie difuzat în cursul zilei, şeful statului urmând să abordeze situaţia economică şi „revendicările poporului”, potrivit televiziunii de stat Irib.

Pe teren, mobilizarea nu scade. Videoclipuri difuzate pe reţelele de socializare arată mulţimi numeroase defilând în noaptea de sâmbătă spre duminică în mai multe oraşe iraniene, în special în capitala Teheran şi în Machhad, în estul ţării. Aceste imagini ajung, cel mai probabil, prin intermediul sateliţilor, întrucât întreruperea internetului – care durează de peste 60 de ore – face aproape imposibilă orice comunicare cu restul lumii.

„Această măsură de cenzură constituie o ameninţare directă la adresa securităţii şi bunăstării iranienilor”, a subliniat pe contul său X ONG-ul de supraveghere a securităţii cibernetice Netblocks. În alte înregistrări video, care nu au putut fi autentificate în acest stadiu, apar familii ce par să identifice într-o morgă din Teheran cadavrele rudelor ucise în timpul manifestaţiilor.

ONG-ul Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia, a anunţat că a confirmat, de la începutul protestelor, „moartea a cel puţin 192 de manifestanţi”, mai mult decât dublul cifrei de 51 de morţi comunicată vineri. Organizaţia a avertizat însă că bilanţul real ar putea fi mult mai mare, ţinând cont de puţinele informaţii care reuşesc să iasă din ţară.

Centrul pentru Drepturile Omului din Iran (CHRI), cu sediul la New York, a transmis că a primit „mărturii directe şi rapoarte credibile” despre moartea a sute de manifestanţi în ultimele zile. La rândul ei, organizaţia Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în Statele Unite, relatase anterior despre moartea a 116 persoane, dintre care 37 membri ai forţelor de securitate sau alţi responsabili.

„În Iran are loc un masacru. Lumea trebuie să acţioneze acum pentru a preveni noi pierderi de vieţi omeneşti”, avertizează organizaţia. Aceasta mai arată că spitalele sunt „copleşite”, rezervele de sânge sunt în scădere, iar mulţi manifestanţi au fost vizaţi deliberat în ochi cu focuri de armă.

Linii telefonice întrerupte

În declaraţii făcute la televiziunea de stat, ministrul de interne Eskandar Momeni i-a avertizat pe „cei care conduc protestele către distrugere, haos şi acte teroriste”. Duminică, şeful poliţiei a anunţat „arestări importante ale principalilor responsabili implicaţi în revolte”.

La Teheran, viaţa cotidiană este aproape paralizată. Un jurnalist aflat în capitală descrie cum preţul cărnii aproape s-a dublat de la începutul protestelor, iar multe magazine au tras obloanele. Şcolile au fost închise, iar cursurile se desfăşoară la distanţă, însă fără acces la internet conectarea este practic imposibilă.

Chiar dacă mulţi iranieni continuă să meargă la serviciu, lipsa reţelei face aproape imposibilă desfăşurarea activităţii. Sâmbătă seara, şi liniile de telefonie mobilă au fost întrerupte. Locuitori din Teheran amintesc că, în timpul marii mişcări de proteste din 2022–2023, acestea au continuat să funcţioneze, iar nivelul perturbărilor în viaţa de zi cu zi nu se putea compara cu cel actual.

Starlink

Autorităţile iraniene ar putea bruia terminalele Starlink pentru a izola şi mai mult ţara, pe fondul întreruperii continue a comunicaţiilor, susţine un expert care studiază căderile de internet. Starlink este un serviciu cu sediul în Statele Unite, deţinut de SpaceX, compania miliardarului Elon Musk, care oferă internet mobil de mare viteză printr-o reţea de sateliţi orbitali.

Doug Madory, director de analiză internet la platforma de informaţii de reţea Kentik, a evocat posibilitatea ca guvernul să recurgă la „un fel de război electronic pentru a încerca să perturbe semnalele Starlink”. „Când foloseşti un terminal satelitar, practic emiţi semnalul”, a explicat el. Acest semnal poate fi apoi urmărit şi blocat, „în funcţie de cât efort doreşte să depună guvernul în acest sens”, a spus Madory.

Unii utilizatori Starlink din Iran se confruntă cu un nivel ridicat de „pierdere de pachete”, semn că semnalul lor ar putea fi „blocat”, a adăugat el. Deşi regimul iranian se opune utilizării Starlink în ţară, oamenii au reuşit să introducă ilegal terminale.

Foarte activ pe reţelele de socializare, Reza Pahlavi, fiul în exil al şahului răsturnat în 1979, a îndemnat la noi acţiuni duminică. „Nu părăsiţi străzile. Inima mea este alături de voi. Ştiu că voi fi în curând alături de voi”, a spus el.

Mobilizarea are loc într-o ţară slăbită de războiul cu Israelul din iunie şi de loviturile aplicate mai multor aliaţi regionali, dar şi de sancţiunile legate de programul său nuclear, reinstituite în septembrie de ONU. Duminică, Israelul şi-a exprimat sprijinul pentru „lupta poporului iranian pentru libertate” şi a cerut Uniunii Europene să desemneze Gărzile Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice, drept „organizaţie teroristă”.