Bibliotecile vor arăta altfel

Lectură // Biblioteca viitorului: un centru de artă, cultură şi agrement

Organizat în premieră absolută la nivel naţional, în cadrul programului „Novateca”, Târgul Inovaţiilor de Bibliotecă a avut drept scop de a prezenta transformările prin care trec bibliotecile publice din ţară pentru a deveni instituţii active şi atractive pentru populaţie, prin integrarea serviciilor pe care le prestează cu noile tehnologii. La târg au fost prezenţi circa 300 de bibliotecari şi reprezentanţi ai autorităţilor publice din republică, dar şi reprezentanţi ai bibliotecilor publice din România, Ucraina şi Letonia. În cadrul târgului au fost organizate un şir de ateliere de lucru pentru bibliotecari, un flashmob, un show de domino şi alte activităţi.

Un spaţiu al comunităţii

În contextul evoluţiilor şi schimbărilor prin care a trecut societatea în ultimii zece-cincisprezece ani, s-a schimbat deopotrivă rolul şi semnificaţia bibliotecii ca formă de organizare şi funcţionare. O bibliotecă modernă nu mai este doar o instituţie de cultură care colecţionează cărţi, periodice etc., pentru a le pune în mod organizat la dispoziţia cititorilor. Ea îşi extinde atribuţiile. Este, înainte de toate, un spaţiu deschis al comunităţii, în care oamenii vin pentru a comunica, a face schimb de experienţă, de idei şi pentru a se socializa între ei. Biblioteca a devenit un loc în care oamenii pot să înveţe, pot să-şi dezvolte noi abilităţi, dar pot şi să se manifeste creativ.

În incinta mai multor biblioteci publice activează diverse cluburi de literatură, muzică şi arte meşteşugăreşti, o bună parte din biblioteci, în special cele din mediul rural, preluând parcă în acest sens locul şi activităţile şezătorilor care se organizau pe vremuri. Prima impresie, pe care am avut-o vizitând acest târg, a fost cea a unui târg al meşterilor populari. La o parte din standurile celor circa cincizeci şi patru de biblioteci prezente, am găsit expuse din abundenţă lucrări realizate manual de către membrii comunităţii în mijlocul cărora activează bibliotecile respective şi pe care oamenii le-au realizat sub „umbrela” bibliotecii: ţesături, broderii, croşetării, bijuterii, suvenire, felicitări, obiecte împletite din fibre vegetale ş.a.

De asemenea, am găsit o serie de cluburi de interese cum ar fi „Clubul bunicuţelor” (Biblioteca publică din Orhei), „Clubul amatorilor de flori – Floare albastră” (Biblioteca publică din Soroca) ş.a.

Activităţi în susţinerea comunităţii

Biblioteca activează pentru cititori şi vizitatori, cu necesităţile şi interesele lor, dar nu invers – această idee am desprins-o din felul în care şi-au prezentat bibliotecarii activităţile la Târgul Inovaţiilor. Proiectele care au fost dezvoltate prin intermediul programului „Novateca” vizează categorii concrete de public, cu necesităţi specifice. Astfel, în cadrul bibliotecii din Peresecina activează „Clubul femeilor însărcinate”, al cărui rol este de a acorda suport informativ şi instructiv femeilor gravide din localitate.

Biblioteca din Nicoreni acordă o atenţie deosebită copiilor din familiile social-vulnerabile şi celor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă peste hotare. Bibliotecara acestei instituţii, Maricica Tarpan, spune că numărul vizitatorilor bibliotecii este în creştere, datorită calculatoarelor care au fost instalate prin programul „Novateca”, copiii având astfel posibilitatea să comunice cu părinţii lor prin skype.

Elena Negoiţă, șefa Serviciului relaţii cu publicul de la Biblioteca publică „Mihai Eminescu” din Făleşti, mi-a vorbit despre proiectul pe care îl au în curs de desfăşurare: „Biblioteca modernă – o şansă egală pentru toţi”. „Este un proiect pentru copiii cu dizabilităţi şi din familii social-vulnerabile. Oferim servicii gratis de internet, printer şi xerox pentru familiile în care sunt persoane cu dizabilităţi. În afară de aceasta, îi atragem şi în alte programe şi activităţi culturale din cadrul bibliotecii”.

Elena Caluş, directoarea Bibliotecii publice din Ciocâlteni, r-nul Orhei, afirmă că, odată cu implementarea programului „Novateca”, „s-a mărit considerabil numărul de utilizatori”. Publicul-ţintă pe care îl are în vizor este etnia romă: „Ne-am axat în mod special pe cea mai „slabă” pătură, pentru a-i ridica nivelul de cultură. Vrem ca din copiii străzii – cei mai mulţi copii ai străzii fiind romi, să-i facem buni utlizatori ai bibliotecii. Şi ne-am atins scopul. De-acum nu mai vedeţi copii pe stradă şi nici „la canal”, cum se mai spune, la Răut, cum se duceau până acum. Părinţii, dacă vor să-şi cheme odraslele acasă, vin la bibliotecă, deschid uşa şi ştiu că-i găsesc acolo”.

Cititori fizici sau virtuali?

Dacă e să vorbim despre statistica utilizatorilor, majoritatea directorilor de bibliotecă cu care am discutat au invocat faptul că au remarcat o scădere a numărului persoanelor fizice la sediu şi, în paralel, o creştere vertiginoasă a vizitatorilor virtuali. În acest sens, directorul Bibliotecii Naţionale, Alexe Rău, susţine că „vom continua digitalizarea cărţii vechi şi rare pentru a completa Biblioteca Naţională „Moldavica”, care este accesată de utilizatori din peste douăzeci de ţări. Avem în curs de elaborare proiectul cărţii virtuale simple, nememoriale, pentru cărţile curente. Cam aceasta este dialectica: între persoanele fizice şi persoanele virtuale. Suntem în era digitalizării şi lucrul acesta este foarte important. Cred că, o perioadă, aceşti doi vectori se vor afla în cumpănă. Care din ei va lua o cotă mai înaltă va arăta viitorul”. Totodată, biblioteca va trebui să răspundă acestei provocări a virtualului, prin servicii diversificate şi în pas cu timpul, după modelul bibliotecilor – sau mai exact al mediatecilor – occidentale.

Dat fiind faptul că toate bibliotecile se confruntă cu problema finanţării, Alexe Rău a ţinut să remarce „o contradicţie între nivelul de pregătire profesională a bibliotecarului şi posibilităţile financiare de care dispune”. „Ca nivel profesional, bibliotecarii noştri nu cedează cu nimic în faţa celor din alte ţări, ba la unele capitole ar putea chiar să-i surclaseze. Din punct de vedere însă al posibilităţilor de realizare a ideilor lor, a cunoştinţelor lor, ei rămân în urmă, inclusiv cei de la Biblioteca Naţională”, susține Alexe Rău.