FOTO // Betonul de calitate proastă de la Cahul, cu spete tari în instituțiile publice și organele de drept?

DREPTATE // Un agent economic din Cahul îl învinuiește pe altul, client permanent al statului, că i-a construit necalitativ sediul

O firmă din orașul Cahul, care are câștigate în ultimii ani contracte de zeci de milioane cu statul și repară numeroase școli, case de cultură, instituții administrative, ridicând inclusiv sediul nou al Teatrului „B.P. Hasdeu” cu bani alocați de România, este acuzată de un agent economic local că folosește la construcții beton de calitate proastă.

Înarmat cu expertize care arată că SRL „Lumea Calității” i-a construit necalitativ sediul și după numeroase adresări la ministerul de profil, la Procuratură, Centrul Național Anticorupție (CNA), agentul economic a atacat firma de construcții în judecată și s-a trezit cu controale inițiate de oamenii legii din Cahul.

De cealaltă parte, Ion Ghindă, proprietarul SRL-ului „Lumea Calității”, consideră că clientul respectiv îl șantajează, vrea să-i denigreze numele și, deși recunoaște problemele, acuză că acesta nu acceptă soluțiile propuse de el pentru întărirea rezistenței clădirii.

Structura de rezistență a clădirii, în pericol

Mihai Culicovschi este proprietarul unei firme de publicitate din orașul Cahul, „Reclamdesign Modern”. Pentru a scăpa de plata chiriei pentru oficiu, omul de afaceri a procurat o bucată de pământ, de 1,6 ari, în plin centrul orașului, lângă Universitatea din Cahul și Primărie, și s-a gândit să-și ridice acolo un sediu pentru firma sa. În 2016, a obținut un credit, în cadrul unui proiect al Ministerului Finanțelor, care prevedea facilități pentru micii antreprenori, și s-a apucat de lucru.

„Am obținut un credit de 630 de mii de lei. Știam că Ion Ghindă a construit mai multe chestii în oraș, clădirea CRIS „Registru”, m-am interesat și am mers la el”, își aduce aminte Mihai Culicovschi cum a ajuns la Ion Ghindă.


Mihai Culicovschi, proprietarul „Reclamdesign Modern” de la Cahul

Proiectul prevedea construcția unui edificiu compus din subsol și parter, în total 140 de metri pătrați, și urma a fi finalizată până la finele anului 2016, conform contractului. Când subsolul și parterul erau aproape gata și Culicovschi îi achitase în câteva tranșe 851 de mii de lei firmei de construcție, au apărut problemele.

„Când puneam gresia pe jos la parter, ne-am dat seama că scara care ducea la etaj avea probleme”, spune bărbatul care a stopat imediat lucrările de construcție. A chemat experți de la Întreprinderea de Stat „Incercom” din Chișinău să efectueze o expertiză la fața locului.

Aceasta a arătat că betonul din care au fost ridicate coloanele și fac parte din structura de rezistență a imobilului este de o calitate net inferioară celui prevăzut în contract, de trei ori mai proastă. Și asta deși Cahulul se află în zonă seismică, iar clădirea trebuia să reziste unui cutremur de 8 grade.

„Nu mă eschivez de la răspundere”

În timp ce Culicovschi afla că a fost tras pe sfoară, Ion Ghindă îi arăta soluțiile expertului Nicolae Pruteanu de la Chișinău, care propunea să mai adauge câte 10 cm la fiecare coloană, pentru a întări rezistența clădirii.

„Etajele care urmau a fi construite deasupra trebuiau să cântărească vreo 120 de tone și aceste coloane nu aveau cum să țină așa greutate”, este convins Mihai Culicovschi, care s-a consultat cu numeroși experți, inclusiv din România, și toți i-au recomandat să demoleze construcția periculoasă.

Ion Ghindă susține că, în baza contractului pe care l-a semnat cu Culicovschi, dânsul urma să construiască doar subsolul și parterul și, atunci când s-a apucat de construcție, nu a fost informat că această clădire va fi mai înaltă. Cu toate acestea, Ghindă oferă garanții că noua construcție este rezistentă și se arată dispus să fortifice și mai mult coloanele.

„Eu nu m-am eschivat să duc răspundere pentru obiectivul acesta. Nu am negat faptul că nu-i calitatea bună acolo de unde au fost luate probele. Îi dau garanții pe această construcție și zece ani. Eu sunt de acord cu expertiza de la „Incercom”, dar aceasta nu este expertiza mea. Vreau ca instanța de judecată să decidă să facem în comun o altă expertiză și experții să ne dea soluția”, propune, la rândul său, Ghindă.


Ion Ghindă, proprietarul firmei „Lumea Calității”, alături de deputata democrată, Elena Bacalu (în sacou de culoare roșie), șefa Organizației Teritoriale Cahul a PDM. Foto: Facebook

Expertul și soluțiile... din pod

Culicovschi a scris o plângere la Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Regionale de atunci pe numele expertului angajat de Ghindă, care a emis o soluție în cazul său, fără să meargă la fața locului să facă măsurări și să vadă cum stau lucrurile de fapt. Comisia de atestare tehnico-profesională de la minister a anulat documentul lui Pruteanu, care a emis soluții fără să fi fost la fața locului, lucru recunoscut chiar de expert în fața unui ofițer CNA, și a recomandat retragerea licenței de activitate SRL-ului „Lumea Calității”.

Pe numele lui Pruteanu a fost pornită o cauză penală de către DGT Sud a CNA, dar ofițerul anticorupție Valeriu Hantea ne-a spus că „nu este autorizat” să vorbească despre dosar și nici să ne spună dacă expertul a fost sau nu măcar interogat.

Și Inspecția Teritorială în Construcții Sud (ITCS) a stabilit mai multe nereguli în activitatea firmei „Lumea Calității” și a întocmit prescripții, inclusiv faptul că lipsea rețeta de la laborator pentru producerea betonului, nu avea acte de calitate a materialelor, sudorul nu avea studii de specialitate etc. Culicovschi acuză că prescripțiile au fost întocmite în așa fel, încât Ghindă să le conteste în judecată și să obțină câștig de cauză, lucru care s-a și întâmplat. Șeful acestei instituții, Ion Nebunu, a refuzat să ne vorbească la acest subiect.

Numai că Mihai Culicovschi și avocatul său, Maxim Todorov, nu au putut face rost mult timp de documentele emise de autorități în acest caz, acestea „fiind ascunse de noi”, și s-au adresat la Centrul Național Anticorupție să ia măsuri. Așa au aflat că MCDR a solicitat Camerei de licențiere să-i retragă lui Ghindă licența „pentru neîndeplinirea prescripțiilor” întocmite de ITCS, nu „pentru executarea necalitativă a lucrărilor”, așa cum ceruse Culicovschi. Între timp, Camera de Licențiere a fost lichidată de Guvern, a fost eliminată obligația deținerii licențelor și firmei de construcții nu i-a fost retras nici până astăzi acest document.

Vrea banii înapoi și demolarea construcției cu probleme

„În paralel, Mihai Culicovschi a angajat alți experți care au stabilit că nu numai stâlpii din structura de rezistență a imobilului sunt din beton de calitate proastă, dar și fundația clădirii”, susține Maxim Todorov, apărătorul lui Culicovschi, punându-ne pe masă un teanc de documente cu probe care îi susțin declarațiile. Mai rău este că, în perioada în care „Lumea Calității” construia cu beton de proastă calitate aceste sediu, turna și fundația noului sediu al Teatrului din Cahul, edificiu pentru construcția căruia România a alocat 800 de mii de euro.

Ion Ghindă afirmă că la sediul firmei „Reclamdesign Modern” trebuia puțin beton și de aceea îl preparau muncitorii săi, fiindcă firmele specializate în producerea betonului nu livrează asemenea cantități. La Teatrul din Cahul este însă altă situație și betonul turnat acolo a fost întotdeauna procurat de fabrica „Clemero”, fiindcă e vorba de cantități mari – câte 30-40 de metri cubi pe zi.

Ion Ghindă îi explică premierului Pavel Filip cum stau lucrurile pe șantierul de construcție a Teatrului „B.P. Hasdeu” din Cahul

Pentru a remedia amiabil problema, păgubitul i-a trimis anterior mai multe solicitări firmei de construcție în care cerea rezilierea contractului și restituirea banilor investiți.

„Noi găsim soluții să remediem problema. Este chiar soluția să demolăm coloanele parțial și să le turnăm din nou. Dânsul (Mihai Culicovschi – n.r.) nu acceptă nimic. Eu vreau să-i consolidez, să-i finisez lucrarea, ca să fie el satisfăcut, că mie îmi pare rău de situația asta”, susține Ion Ghindă.

„Lucrez în datorii. Plătesc dobânda la credit, chiria în continuare, salariul la angajați...”, descrie situația dificilă în care s-a pomenit omul de afaceri.

„Bâlbâială” în justiție

Astfel, Culicovschi s-a adresat în judecată în iunie 2017, cerând demolarea și restituirea banilor pe care i-a achitat pentru construcția cu probleme și penalități în sumă totală de 1,1 milioane de lei de la SRL „Lumea Calității”, care îi aparține lui Ion Ghindă, precum și aplicarea sechestrului în vederea asigurării acțiunii civile depuse.

Magistratul de la Judecătoria Cahul, Ion Cotea, a refuzat să primească cererea de chemare în judecată, dar în același timp a dispus aplicarea sechestrului, scăpând, astfel, o greșeală de procedură și Ion Ghindă a reușit să anuleze sechestrul în instanța ierarhic superioară, încălcările fiind constatate ulterior de Curtea de Apel prin decizie irevocabilă.

Judecătorul Cotea nu a fost avansat recent la Curtea de Apel Cahul, după refuzul Președinției R. Moldova. Totodată, pe numele lui Cotea Ion există o procedură disciplinară în desfășurare la Consiliul Superior al Magistraturii.

Dosarul dintre Culicovschi și Ghindă a ajuns la judecătoarea Inga Gorlenco de la Judecătoria Cahul, care a aplicat sechestrul în mărimea sumei solicitate, dar Ion Ghindă a atacat din nou la Curtea de Apel Cahul (judecători Ruslan Petrov, Ion Dănăilă și Galina Vavrin – n.r.) și a reușit să-l scoată, motivând că restricția îi blochează activitatea și acesta nu-și poate plăti angajații, în condițiile în care s-a demonstrat încheierea contractelor de achiziții publice doar în anul 2017 de circa 19 milioane de lei.

Prima ședință pe fondul problemei a avut loc abia pe 25 ianuarie curent.

De cealaltă parte, Ion Ghindă acuză că Mihai Culicovschi vrea să-i bage compania în faliment, „să rămân fără licență, să-mi blocheze conturile”, bănuind că în spatele celui de-al doilea ar sta un concurent „care încearcă să-mi dărâme compania”.

„Firma mea a fost prejudiciată foarte mult, când vara trecută a avut conturile blocate timp de două luni. Nu am putut participa la licitații. El nu o să obțină de la mine banii aceștia pe care îi vrea. Eu o să cheltuiesc mult mai mult prin judecăți, dar eu nu o să-i dau banii aceștia”, afirmă Ion Ghindă, care spune că îl va ataca pe Culicovschi în judecată și îi va cere să achite prejudicii.

Refuzurile procurorilor și ale judecătorilor

Faptul că instituțiile de stat ascundeau la început documentele care îl vizau direct, invocând date cu caracter personal, i-a dat de bănuit lui Culicovschi.

Și ezitarea judecătorilor din Cahul de a pune sechestru pe conturile lui Ghindă, care „oricând ar putea închide firma și scăpa basma curată”, le stârnește anumite bănuieli lui Culicovschi și avocatului său. Menționăm că între Ghindă, unul dintre avocații săi, Nicolae Bojenco, și președintele Judecătoriei Cahul, Dumitru Fujenco, există relații de rudenie, fiind nași și fini între ei.

„Da, Bojenco este nașul meu. Nu știu cine este nașul lui. Asta are vreo importanță?”, ne întreabă Ion Ghindă.

Totodată, nici procurorii nu au făcut dovada faptului că instituțiile de drept urmăresc respectarea legii în R. Moldova, refuzând de câteva ori să pornească urmăriri penale atât împotriva expertului Nicolae Pruteanu care a emis raportul tehnic, cât și împotriva lui Ion Ghindă „din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii”.

În timp ce omul de afaceri făcea demersuri și încerca să demonstreze că el este cel nedreptățit, Ghindă a invocat o datorie de 80 de mii de lei și judecătorii de la Cahul i-au pus imediat sechestru pe conturile lui Culicovschi. „Am reușit să-l scoatem și noi printr-o decizie irevocabilă”, afirmă Todorov.

Poliția, de partea lui Ghindă?

Într-o zi, șeful Secției investigarea crimelor economice a Inspectoratului de Poliție de la Cahul, Andrei Linga, l-a chemat la el pe Culicovschi și l-ar fi întrebat de ce se „sfădește” cu Ghindă, că „tu oricum nu o să-ți vezi banii”. Nitam-nisam, au urmat controale la firma lui din partea Poliției, dar Culicovschi a contestat procesul-verbal al oamenilor legii și prima instanță i-a dat câștig de cauză.

Polițistul Andrei Linga recunoaște faptul că a discutat cu Mihai Culicovschi la acest subiect, dar afirmă că acel control a fost inițiat la cererea lui Ion Ghindă.

„Eu l-am chemat să-l întreb care este problema și ce soluție vede el pentru rezolvarea întrebării. Ne-am întâlnit întâmplător și el mi-a povestit despre situația asta. L-am chemat în birou să vedem dacă pot să-l ajut cu ceva din punct de vedere legal. I-am spus că orice ceartă este mai rea decât o înțelegere, orice pace e mai bună decât un război. Îl cunosc și pe domnul Ghindă”, ne-a spus Andrei Linga.

Polițistul adaugă faptul că „toate controalele au fost efectuate în baza plângerii lui Ghindă și a lui Culicovschi”: „Și unul a depus plângere, și al doilea”.

Întrebat dacă intervine des pentru a aplana astfel de situații, Andrei Linga a declarat că dânsul „nu se implică în conflicte”.

Puținele bunuri, de vânzare pe un site de anunțuri

La puțin timp după ce SRL „Reclamdesign Modern” a atacat „Lumea Calității” în judecată, Ion Ghindă a scos pe un site de anunțuri la vânzare un automobil „Land Rover”, fabricat în 2011, și o macara „Cadillon”, singurele care aparțin firmei de construcție aflate în litigiu.

Chiar dacă Ghindă este proprietarul inclusiv al unui restaurant, centru comercial și al unei case din orașul Cahul, fondatorul firmei nu poartă răspundere pentru obligațiile acesteia și, dacă decizia de judecată ar fi de partea lui Culicovschi, acesta riscă să nu-și poată recupera paguba.

De cealaltă parte, Ghindă spune că el este „businessman”, că are o tradiție de a nu folosi mașinile mai mult de trei ani și oricând vinde câte ceva, negând faptul că a scos bunurile firmei la vânzare pentru a scăpa de eventuale responsabilități.

„Demolarea nu este o soluție logică. I-am spus că-i găsesc un lot tot în acea zonă, i-l cumpăr și îi întorc banii. I-am adus două-trei oferte și nu le-a acceptat. Asta e o formă de șantaj și a cere bani. El a mizat că eu o să-i întorc banii și el o să rămână cu clădirea gata făcută. El nu v-a spus că mi-a cerut un milion de lei și încă 50 de mii de euro pentru arul cela pe care îl are acolo?”, se apără Ghindă.

„Acestea sunt vorbe, nu fapte. Nu avem cereri scrise cu oferte și noi nu am refuzat niciodată să primim vreuna”, răspunde avocatul Maxim Todorov.

Cinci firme și contracte de milioane

Potrivit datelor de pe portalul openmoney.md, Ion Ghindă este fondatorul și administratorul a cinci firme: „Lumea Calității”, „Itamol&Co”, „Casa Regală”, „Vigis” și „Global Tir Expres”. A șasea întreprindere este lichidată.

În ultimii trei ani, activități economice ar fi avut doar cu „Lumea Calității”, câștigând contracte de peste 30,1 milioane de lei, în zona de sud, de la autoritățile raionale și primăriile din același raion. Informațiile Agenției de Achiziții Publice arată că numai în anul 2017, „Lumea Calității” a încheiat contracte în sumă de circa 18,5 milioane de lei.

Cel mai mare contract semnat este cel din 1 ianuarie 2016 privind construcția sediului Teatrului „B.P. Hașdeu” din Cahul în valoare de peste 20,6 milioane de lei, bani alocați de Guvernul României.

Totodată, în plin scandal, pe 12 octombrie 2017, „Lumea Calității” semna un contract cu Consiliul raional Cahul în valoare de peste 4,97 de milioane de lei pentru renovarea blocului alimentar, a maternității și a blocului patomorfologic de la Spitalul raional Cahul.


Ion Ghindă, la frigărui alături de deputata Elena Bacalu și alți funcționari din Cahul. Poza a fost postată pe Facebook de primarul de Colibași, raionul Cahul, Ion Dolganiuc, sat în care „Lumea Calității” a reparat clădirea cinematografului

Președintele raionului Cahul, Ion Groza, exclude orice implicații politice la desemnarea câștigătorilor licitațiilor anunțate de autoritățile locale și gestionate de o comisie specială și spune că nu are plângeri de la agenții economici care au pierdut contractele atribuite în raion.

Groza a auzit despre conflictul celor doi agenți economici, dar sugerează că, până la o decizie definitivă a instanței, „Lumea Calității” nu poate fi interzisă la licitații, chiar dacă în joc sunt obiective publice. În plus, spune Groza, lucrările de construcție la obiectivele publice sunt monitorizate de experți, inclusiv de cei ai Inspecției Teritoriale în Construcții Sud.


UPDATE 15.02.2017 // Ion Ghindă, proprietarul SRL „Lumea Calității”, a trimis astăzi la redacția Ziarului NAȚIONAL o scrisoare în care invocă „dreptul la replică”. În scrisoare, Ion Ghindă afirmă aproximativ aceleași lucruri pe care ni le-a declarat în procesul de realizare a materialului de mai sus și care au fost incluse deja în material. Totuși, redacția noastră publică textul respectiv mai jos: