Stiri

„Apocalipsa” bisericilor de lemn

Social 27.07.2013 13:05 Vizualizări

1844

Așa arată astăzi biserica din Hirișeni

Lăcașuri // Ruinele bisericilor de lemn emană prin toate crăpăturile lor poveste, trecut și istorie

Polina Cupcea

Din cele peste 300 de biserici de lemn din R. Moldova, doar două sunt într-o stare satisfăcătoare. Este vorba de bisericile din s. Limbenii Vechi, r-nul Glodeni, și cea din s. Palanca, r-nul Călărași. Restul au fost demolate ori stau gata-gata să se prăbușească. Deși legea prevede ocrotirea acestor monumente istorico-culturale și aplicarea unor amenzi de mii de lei „mutilatorilor”, în realitate nimeni nu poartă răspundere pentru ruinele rămase care emană prin toate crăpăturile lor poveste, trecut și istorie.

O grămadă de moloz

În satul Hirișeni, r-nul Telenești, în locul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, o mândrie arhitecturală odinioară pentru săteni, astăzi nu mai este altceva decât o umbră palidă a unui edificiu cu încărcătură istorică vastă. Este singura biserică de lemn din țară care păstrează arhitectura medievală clasică moldovenească.

Chiar dacă acum este o grămadă de moloz în cimitir, sfântul locaș face parte din sufletul multor localnici din sat. Nimeni însă nu poate preciza ce s-a întâmplat cu această biserică şi cum de a fost lăsată la voia întâmplării. „Potrivit primelor așezări umane în sat, biserica a fost construită în cimitir. Nu s-a investit în reparație, respectiv s-a dărâmat încă de prin 1928, iar sătenii au ridicat una de piatră în centrul satului. Acum nici nu se vede, au rămas doar niște bârne”, explică primarul s. Hirișeni, Ion Petică.

Părăsită după inundații

Însă locuitorii se pot mândri cu o copie a bisericii din lemn, care se păstrează la Muzeul Satului. „Ne pare rău că nu mai avem un astfel de monument, dar mă bucură faptul că s-au găsit sponsori, care au investit peste trei milioane de lei în restaurarea locașului. Câți puteau s-o viziteze la Hirișeni și câți o văd la Chișinău?”, întreabă retoric primarul.

Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din s. Cotul Morii, r-nul Hâncești, a fost părăsită odată cu emigrarea locuitorilor în satul vecin, după inundațiile din 2010. Aceasta este amplasată în mijlocul cimitirului, având o vechime de aproximativ trei secole. A fost zidită, iniţial, ca o casă pentru preot. Biserica necesită restaurare, însă acest lucru nu este prevăzut în agenda de lucru a primăriei din sat.

Ne botezam copiii în România

„Prin anii 2007-2008 era vorba de un proiect de restaurare a bisericii, dar așa și nu s-a mai înfăptuit, după care au urmat inundațiile și ne-am mutat în sat nou. Ce putem face, când avem un buget mic, iar noi trebuie să construim și apeduct și mai avem o mulțime de necesități? E păcat că s-a distrus locașul sfânt”, constată primarul satului, Lucia Guștiuc.

Biserica nu mai funcționează de aproape un secol, iar locuitorii se botezau peste Prut. „E deplorabilă. Biserica niciodată nu a fost restabilită. După război s-a închis definitiv, doar știți că comuniștii au pus sub lacăt majoritatea bisericilor, dar și înainte de război, cam de prin 1920, nu funcționa. Oamenii din sat își botezau copiii în Gorban, Iași”, își amintește o locuitoare din Cotul Morii.

Dispare câte una pe an

Experții de la Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor (AIRM) au constatat, în urma verificării monumentelor incluse în Registrul de Stat, că anual de pe harta țării dispare câte o biserică din lemn. Până acum au fost dărâmate 16 edificii (unele reconstruite din piatră), patru se află în stare de degradare avansată, iar alte 31 sunt în stare nesatisfăcătoare.

„Am depistat că, deşi în Registru avem 300 de biserici, în realitate ele deja nu mai există, chiar dacă din 1993 aveau statut protejat. Unele dintre aceste monumente cultural-istorice sunt pe cale de demolare, iar altele au fost reconstruite din piatră”, menționează directorul AIRM, Ion Ștefăniță.

Cu toate acestea, oficialii de la Ministerul Culturii (MC) spun că la finele anului 2009 și-au concentrat atenția asupra creării în R. Moldova a sistemului de protejare a patrimoniului cultural. Este vorba despre crearea unui cadru legal și instituțional adecvat, conectat la obligațiile internaționale asumate de R. Moldova odată cu ratificarea mai multor convenții internaționale din domeniul respectiv. Unul dintre obiectivele de bază urmărite în acest domeniu este crearea unei piețe de restaurare.

„Distrugerea sistemului de protejare a patrimoniului cultural s-a produs pe fundalul dispariției unei interacțiuni între autoritățile publice centrale, locale și societate. Adesea este de ajuns o reparație banală făcută la timp pentru a preveni un colaps de viitor. Deocamdată, într-o astfel de stare se află cea mai mare parte a patrimoniului cultural construit al țării noastre”, declară șeful Direcției patrimoniu a Ministerului Culturii, Sergiu Ciocanu.

Restaurate cu ferestre termopan

„Această lipsă de atenţie duce la dispariţia totală a lor, la dispariţia trecutului, prezentului şi viitorului acestor monumente de valoare pentru istoria ţării noastre, iar situaţia este catastrofală și ajungem la concluzia că persistă indiferenţa şi nonvoinţa de a lua o atitudine faţă de aceste monumente care dispar pe an ce trece, iar în locul lor (sau lângă) au fost ridicate altele din piatră care, având pereţii de beton şi ferestre termopan, nu se deosebesc de alte clădiri contemporane”, conchide Ion Ştefăniţă.

La aprobarea bugetului de stat nu există niciodată vreun alineat cu referire la acordarea finanţelor de restaurare a acestor biserici din lemn. Conform Legii privind ocrotirea monumentelor adoptată în 1993, demolarea, degradarea și mutilarea imobilelor cu statut de monument este interzisă, iar pedeapsa prevede o amendă de la 2 000 de lei pentru persoanele fizice și până la 100 000 de lei pentru persoanele juridice.

Autor: Ziarul National