Analiză The Hill: Manualul hibrid de război al Rusiei include R. MOLDOVA și Balcanii

Ucraina nu este singura țară a cărei suveranitate este amenințată de Rusia. Amenințate sunt și Moldova și Kosovo, două țări mici, dar ferm prooccidentale. Ele nu s-au confruntat cu genul de baraj letal cu care se confruntă Ucraina – cel puțin, nu deocamdată – dar amenințarea la adresa viitorului lor este rău prevestitoare., se arată într-o analiză publicată de The Hill.

Kremlinul a profitat de tensiunile din ambele țări pentru a le destabiliza și pentru a distrage atenția și resursele Occidentului de la Ucraina.

Moscova pare să intenționeze să pedepsească mai ales Moldova – o țară mică, „înghesuită” între Ucraina și România – pentru independența sa politică și pentru refuzul de a se supune liniei rusești. Pe data de 21 februarie, Vladimir Putin a abrogat un decret care recunoștea independența Moldovei. Reacțiile tot mai dure ale lui Putin la alinierea continuă a Moldovei spre Occident a provocat teama că el ar putea plănui o nouă invazie.

Fiind una dintre cele mai sărace țări europene, Moldova s-a luptat să pareze provocările Rusiei. Recent, premierul Moldovei, Natalia Gavrilița, a demisionat invocând “numeroasele crize provocate de agresiunea rusă din Ucraina”. Gavrilița a explicat cum, din cauza “șantajului energetic” al Kremlinului, în Moldova, prețul gazelor a crescut de șapte ori, iar inflația a atins un procent de 35%.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit că țara sa „a interceptat un plan al serviciilor rusești de informații vizând distrugerea Moldovei”. Președinta Moldovei, Maia Sandu, a confirmat acest complot, vorbind despre un plan în care ar fi implicate „persoane cu experiență militară deghizate în simpli cetățeni” dintr-o serie de țări proruse, care ar ataca sedii ale guvernului și ar lua ostatici. Kremlinul rușilor a lansat de multă vreme operațiuni deghizate pentru a se declara drept victimă, iar, săptămâna aceasta, Moscova a acuzat Uctraina și Occidentul că provoacă o criză în Moldova.

Ministerul de Externe al Rusiei a calificat drept „nefondate” afirmațiile Moldovei, afirmând că ele se înscriu în „vechile trucuri ale Occidentului”, dar campania de presiuni a Moscovei asupra Moldovei numai subtilă nu a fost. Săptămâna trecută, Moldova a instalat un nou premier proocidental, care a confirmat planurile de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană.

Moldova se confruntă și cu probleme de securitate datorate Rusiei. Pe data de 10 februarie, o rachetă rusească a violat spațiul aerian al Moldovei. Moldova și-a închis spațiul aerian cu câteva zile mai târziu, după ce deasupra teritoriului său a fost observat un obiect asemănător unui balon meteorologic. În același timp, Transnistria, o regiune separatistă din Moldova guvernată de lideri proruși, adăpostește aproximativ 1500 de militari ruși din cadrul unor trupe de ‚menținere a păcii’.

Fiind una dintre cele mai sărace țări din Europa, Moldova s-a luptat să depășească aceste probleme, totodată agravate de politicieni proruși și de susținători ai acestora care afirmă că niște relații mai strânse cu Kremlinul ar relansa economia Moldovei. Toamna trecută, Ilan Shor, un lider prorus din partea Partidului Shor, de opoziție, care a fost condamnat pentru fraudă și spălare de bani și care acum trăiește în exil, a mobilizat mii de protestatari pentru a cere demisia președintei Sandu. Totuși, jurnaliștii au dezvăluit că mulți protestatari au beneficiat de transport și au primit o diurnă ca să participe la demonstrații.

În Balcanii de Vest, Putin recurge la tactici similare din ‚manuaalul’ său de propagare a haosului. În această lună, președintele din Kosovo, Osmani, a declarat pentru (ziarul) The Guardian că Rusia apelează la mercenari din temutul grup Wagner și dintr-o serie de organizații paramilitare sârbe ca să provoace distrugerea Kosovo și o eventuală ocupare a teritoriului. Declarația survine după luni întregi de tensiuni apărute îmtre Kosovo și Serbia, care păreau să atingă punctul culminant în decembrie, când Serbia și-a pus trupele în alertă maximă, iar premierul sârb, Ana Babic, a afirmat că cele două țări se află „în pragul unui conflict armat.

Deși Serbia și Kosovo au acceptat propunerea Uniunii Europene de normalizare a relațiilor, Moscova nu va renunța la capacitatea sa de a inflama situația din Balcani prin susținătorii săi din regiune. Rusia știe că, pentru Serbia, Kosovo reprezintă o problemă delicată, ea refuzând să accepte independența Kosovo. Moscova întreține strânse relații culturale și politice cu Serbia prin intermediul unor instituții precum Biserica Ortodoxă, de ani de zile deține portalul Sputnik News care transmite din Belgrad, iar recent și-a deschis în această țară propriul canal de televiziune, RT. Președintele sârb Aleksandar Vucic pare mulțumit de amestecul Rusiei în Kosovo din cauză că asta îi întărește poziția ca pilon recunoscut al stabilității.

Cum însă NATO are în Kosovo o misiune de menținere a păcii, KFOR, amestecul Rusiei, chiar și prin apropiați de-ai săi, este dificil. Este clar faptul că Kremlinul dorește să declare alianța occidentală drept un ‚tigru de hârtie’.

NATO trebuie să demonstreze că Rusia greșește și să-și întăreasscă credibilitatea împreună cu aliații săi din regiune. Organizația a adoptat o poziție dură în ianuarie, când KFOR și-a anunțat intenția de a riposta în fața sârbilor care blocau șoselele din nordul Kosovo, îndepărtând vehiculele pentru a reface libera circulație. Iar la reuniunea lor din această lună, miniștrii apărării din cadrul NATO și-au anunțat intenția de ‚a grăbi’ elaborarea unor măsuri prin care să vină în ajutorul Moldovei.

Cum pierderile înregistrate de Rusia în Ucraina continuă, Putin va recurge tot mai mult la alte mijloace prin care să înfrunte Occidentul și să-i distragă atenția. Liderii occidentali trebuie să înțeleagă importanta parării unor asemenea stratageme în același mod hotărât pe care l-au demonstrat venind în ajutorul Ucrainei. (Articol de Ivana Stradner / Traducerea: Alexandru Danga)