ANALIZĂ // Aproape jumătate din populația lumii, inclusiv cetățenii României și ai R. Moldova, chemată la urne în 2024. Alegeri europene, „meci retur în SUA?” și Putin în cursa detronării lui Stalin

Aproape jumătate din populaţia lumii – aproximativ 49% din locuitorii planetei, conform calculelor realizată de Agenția France Presse – va fi chemată la urne în 2024, indică un amplu material realizat de agenția franceză și citat de Agerpres.

Aproximativ 30 de ţări îşi vor alege preşedintele, în timp ce alegeri legislative sunt planificate în circa 20 de state. Aceste alegeri vor avea loc într-un context internaţional zbuciumat, sub semnul conflictului ruso-ucrainean şi al războiului dintre Hamas şi Israel, remarcă Agerpres.

Scrutinele vor fi supuse unui risc – mai mult sau mai puţin important, în funcţie de ţară – de dezinformare, precum şi de manipulare legată de inteligenţa artificială (AI), potrivit observatorilor.

Un tur de orizont al celor mai notabile scrutine, potrivit AFP, cuprinde scrutinele din SUA, Rusia, Mexic, Venezuela, Africa de Sud, Senegal, Iran, India, Pakistan, Indonezia sau Taiwan, dar în acest an sunt și alegeri europarlamentare, în toate statele membre ale Uniunii Europene, o populație votantă de peste 400 de milioane de persoane.

România și finalul unei epoci

De asemenea, deși nu sunt menționate de AFP, de o importanță aparte sunt alegerile din România, fiind pentru prima dată în istoria țării când toate rândurile de alegeri (europene, locale, generale și prezidențiale) au loc în același an, luând în calcul faptul că România a aderat la UE în urmă cu 17 ani.

România va organiza alegeri europarlamentare, locale, prezidențiale și parlamentare în 2024, calendarul desfășurării lor fiind, cel mai probabil, în această ordine. Alegerile din 2024 vor marca deopotrivă finalul și începutul unei noi epoci în România la finalul a zece ani de mandate ale președintelui Klaus Iohannis, motiv pentru care scrutinele din 2024 se anunță a fi unele cruciale pentru scena politică a țării și pentru Europa, în contextul în care formațiunile de extremă dreaptă continuă să câștige teren.

Alegeri prezidențiale într-o Republică Moldova care așteaptă începerea negocierilor la UE

Totodată, alegeri prezidențiale vor avea loc și în Republica Moldova, cu Maia Sandu luptând pentru un al doilea mandat de președinte înainte de scrutinul parlamentar din 2025.

La aproape patru ani de când l-a înfrânt pe prorusul președinte Igor Dodon și a preluat președinția republicii, Maia Sandu și partidul pe care l-a creat și a câștigat majoritatea absolută la alegerile din 2021 au dus Republica Moldova către statutul de țară candidată la UE și cu decizia adoptată a începerii tratativelor de aderare.

Statele Unite ale Americii: meciul retur?

La 5 noiembrie 2024, zeci de milioane de americani vor merge la vot pentru a-şi desemna “marii electori”, responsabili cu alegerea “chiriaşului” de la Casa Albă.

Scrutinul prezidenţial american cu numărul 60 va avea probabil un aer de deja-vu, cu un posibil meci retur între preşedintele democrat în exerciţiu Joe Biden, în vârstă de 81 de ani, şi predecesorul său republican, Donald Trump, în vârstă de 77 de ani.

Această potenţială încleştare a veteranilor va fi urmărită cu atenţie, după controversele şi informaţiile false din jurul alegerilor prezidenţiale din 2020. Trump nu şi-a recunoscut niciodată înfrângerea şi un anumit număr de americani rămân convinşi că votul le-a fost “furat”.

Congresul a aprobat la 14 decembrie deschiderea oficială a unei anchete de demitere a lui Biden, motivată de afacerile controversate ale fiului său, Hunter, în străinătate, dar care nu are aproape nicio şansă de succes.

Rusia: opoziţia cu botniţă

Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a cărui ţară este vizată de o serie de sancţiuni occidentale şi care şi-a trimis soldaţii să atace Ucraina în 2022, şi-a anunţat la 8 decembrie 2023 intenţia de a candida pentru a cincea oară la alegerile prezidenţiale, care vor avea loc în martie 2024.

Realegerea sa este sigură, orice opoziţie reală fiind eradicată metodic în Rusia în ultimii ani, notează AFP.

Putin, care conduce Rusia de 24 de ani, a modificat Constituţia în 2020, el fiind astfel teoretic autorizat să rămână la putere până în 2036, ceea ce l-ar face să-l depăşească pe însuşi dictatorul Iosif Stalin din punct de vedere al longevităţii la Kremlin.

Stalin a condus Uniunea Sovietică timp de 29 de ani între 1924 și 1953, în timp ce Putin este la putere (ca președinte și premier) din 31 decembrie 1999.

În ultimii ani, opoziţia rusă şi societatea civilă au fost reduse la tăcere pe fundalul conflictului din Ucraina: principalii oponenţi politici sunt fie exilaţi, fie închişi. Este cazul lui Aleksei Navalnîi, inamicul numărul unu al Kremlinului, condamnat în august la 19 ani de închisoare, pe lângă cei 11 ani şi jumătate pe care deja îi executa, şi despre care în prezent susţinătorii săi spun că nu ştiu unde se află.

UE: scrutin transnaţional gigant

Peste 400 de milioane de alegători din 27 de ţări europene sunt chemaţi să desemneze 720 de europarlamentari la începutul lunii iunie, în cadrul unui scrutin transnaţional gigant.

Scrutinul europarlamentar ar putea fi marcat de o nouă creştere a forţelor eurosceptice, aşa cum o demonstrează triumful Partidului Libertăţii (PVV, islamofob, de extremă dreapta) în alegerile legislative din Regatul Ţărilor de Jos.

Aceste alegeri europarlamentare vor avea loc într-un moment în care imigraţia face obiectul unor dezbateri aprinse în mai multe ţări din cele 27 de state membre ale UE şi când portofelele europenilor au fost puternic lovite de inflaţie.

Taiwan, un nou preşedinte în centrul tensiunilor dintre SUA şi China

Miza este extrem de ridicată într-o perioadă de tensiuni sporite între Beijing şi Taipei, în contextul în care SUA continuă să fie garantul democraţiei în Taiwan, scrie CNN.

Cu trei candidaţi prezidenţiali, alegerea Partidului Democrat Progresiv (DPP) şi candidatul cu un uşor avans faţă de ceilalţi, Lai Ching-te, este un blestem pentru China, cu promisiunile lui de a continua să apere cu hotărâre suveranitatea insulei.

Pe locul doi, la mică distanţă de Lai, se plasează Hou Yu-Ih, din partea partidului de opoziţie Kuomintang (KMT), care vrea să înceapă discuţii cu Beijing.

Pe poziţia a treia, dar la mare depărtare, se clasează Ko Wen-je, din partea Partidului Poporului din Taiwan (TPP). Ko a fost primar al Taipeiului şi propune o cale de mijloc, mai aproape de conciliere.

Dacă alegătorii aleg statu quo-ul, este de aşteptat ca Beijingul să-şi intensifice presiunea.

De ce contează?

Donald Trump, care nu şi-a recunoscut niciodată înfrângerea în scrutinul din 2020 şi a susţinut în mod fals că voturile au fost măsluite, a jurat să se răzbune pe oponenţi dacă revine la putere, inclusiv pe Departamentul de Justiţie, pe birocraţia federală şi pe preşedintele în exerciţiu Joe Biden, aminteşte Reuters.

Aceasta a alimentat temeri că ostilităţile politice din SUA s-ar putea reaprinde şi ar putea provoca revolte civile.

Trump are un uşor avans în sondajele de opinie, în ciuda numeroaselor acuzaţii penale la adresa sa.

Rezultatele alegerilor prezidenţiale şi legislative din Taiwan, din 13 ianuarie, ar putea configura modul în care preşedintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping, îşi urmăreşte obiectivul de a prelua controlul asupra a ceea ce Beijingul consideră a fi un teritoriu chinez “sacru”.

China îl detestă pe Lai Ching-te, considerându-l un separatist. Militari ai armatei americane au declarat că Xi a ordonat armatei chineze să fie pregătită să invadeze Taiwanul până în 2027.

În Rusia, realegerea lui Putin înseamnă că războiul Moscovei împotriva Ucrainei va continua, ceea ce va pune la încercare răbdarea principalului aliat al Kievului, SUA. Trump a criticat nivelul crescut de ajutor militar pe care americanii îl oferă Ucrainei.

În India, liderul autocrat Narendra Modi are vânt în pupă în scopul său de a fi reales premier, după ce a cultivat un stil de conducere fără compromisuri care este pe placul multor alegători şi investitori străini, dar irită grupurile de apărare a drepturilor omului. Dacă partidul naţionalist hindus al lui Modi câştigă alegerile, principalul centru de interes va continua să fie economia, nu drepturile.

Per total, va face democraţia un pas înapoi în 2024?

În dezbaterea legată de faptul că democraţia liberală pierde teren în faţa autoritarismului şi autocraţiei, şi Africa are un cuvânt de spus.

Loviturile de stat din Niger şi Gabon din 2023 au contribuit la restrângerea democraţiei în Africa de Vest şi Centrală, unde s-au produs opt lovituri de stat din 2020. Dar mai la sud, o competiţie politică amplă şi intensă urmează să aibă loc în 2024.

După trei decenii de guvernare marcată de corupţie şi declin economic, Congresul Naţional African din Africa de Sud riscă să-şi piardă majoritatea parlamentară pentru prima dată de când Nelson Mandela a condus această formaţiune la putere, în 1994, odată cu încheierea perioadei de apartheid.

În cazul în care se va întâmpla acest lucru, ANC ar putea avea nevoie de un partener de coaliţie să rămână la putere – cel mai probabil, fie Alianţa Democratică, populară în rândul alegătorilor albi, fie Luptătorii pentru Libertate Economică, un partid marxist, favorit în rândul alegătorilor de culoare săraci.

Organizaţia prodemocraţie Freedom House, cu sediul în SUA, care analizează drepturile politice şi libertăţile civile pentru a măsura nivelul de democraţie, consideră că democraţia este de 17 ani în regres. Însă, în cel mai recent raport al său, Freedom House a sugerat că democraţia ”îşi face revenirea”.

Treizeci şi patru de naţiuni au înregistrat progrese în 2022, iar numărul ţărilor în care s-au observat regrese, 35, este cel mai mic înregistrat de când a fost semnalată curba descendentă, a relevat Freedom House în raportul său din luna martie a anului 2023.